Sindromul cuibului gol. 5 semne ca suferi de el. 5 pasi sa scapi de el

Iata 5 moduri sa scapi de sindromul cuibului gol.

Poate fi destul de dificila tranzitia de la o casa plina de copii, la una goala. Senzatia de prea multa liniste, prea multa curatenie, prea mult timp pe care nu stii cu ce sa-l ocupi poate crea panica atat in randul femeilor, dar si in randul barbatilor. Parintii pot avea sentimentul ca au pierdut ceva si le este foarte greu sa accepte autonomia copiilor.

Din fericire, exista solutii!

1. Care este rolul tau?

Ai avut o multime de roluri in viata ta. Ai fost copilul parintilor tai, ai fost prieten, ai fost partenerul cuiva, ai fost var/verisoara, unchi/matusa, ai fost angajatul cuiva, ai fost seful cuiva. Dar niciunul dintre acestea nu se compara cu rolul de parinte. Nu uita, insa, ca vei continua sa fii parinte, chiar daca ti-a plecat copilul la casa lui. Doar ca ai mai mult timp ca sa te ocupi de tine si sa iti indrepti atentia catre alte roluri. Ca de exemplu, rolul unui voluntar indemanatic, sau al unui vecin generos sau al unui membru activ al comunitatii in care traiesti.

Ghid Sfatulparintilor.ro: 100 de expresii care fac rau copiilor, interzise unui parinte bun. Il poti cumpara de aici!

2. Reconectarea cu partenerul

Viata de parinti implicati in cresterea copiilor exclude de multe ori latura intima a cuplului. Aminteste-ti cum erati inainte de a veni copiii pe lume. Ce faceati? Unde mergeati? Mergeti in oras. De-acum nu veti mai avea nevoie de cineva care sa stea cu cei mcii, cat timp mergeti la mall sa vedeti ultimul film aparut. De-acum puteti gati orice, fara sa va ganditi cum sa satisfaceti mofturile culinare ale copiilor.

Sunt multe activitati in care te poti implica impreuna cu partenerul pentru o reconectare si o dezvoltare romantica a relatiei de cuplu.

3. Reconectarea cu sine

Nu aveai un hobby inainte sa devii parinte? Nu ti-ar placea sa reiei orele de dans sau de pictura, mersul la sala, la cosmetica, la coafor, la teatru, activiati la care ai renuntat pentru a te putea ocupa mai mult de copii. N-ai vrea sa reiei aceste activitati in loc sa plangi ca a crescut copilul si isi construieste propria viata? Nu fii trist ca a plecat copilul, fii mandru ca ai crescut un copil cu incredere de sine si independent, care poate sta pe picioarele lui

4. Gaseste o noua provocare

Acum ca nu mai ai “proiectul copilul”, gaseste alt proiect maret de care sa te ocupi. Poate vrei sa-ti reamenajezi gradina, poate vrei sa dai o alta fata apartamentului, poate vrei sa incepi o afacere cu cozonaci. Poate vrei sa te implici in activitatea unui orfelinat sau poate vrei sa incepi sa faci campanii de ajutorare a persoanelor aflate in dificultate.  Indiferent ce vrei sa faci, aceasta noua provocare iti va da un alt sens si te va impiedica sa ii controlezi viata copilului plecat de-acasa, despre care vom vorbi la punctul urmator.

5. Rezista nevoii de a “verifica” ce mai face

Nu e nevoie sa monitorizezi obsesiv situatia copilului. Nu trebuie neparat sa stii ce a mancat, daca s-a imbracat gros, daca si-a pus caciula, manusile si fularul pentru ca adie un vanticel afara.

Procesul vindecarii este sindromul cuibului gol este renuntarea. Renunta la ideea de a-ti controla copilul, da-i voie copilului sa fie independent, sa se descurce in viata, sa-si croiasca drumul. Acorda-i copilului tau spatiu si nu-l sufoca cu “grija ta”. Lasa-l sa greseasca, asa va invata.

Inainte de a incheia aminteste-ti ca este in regula sa simti ca ai pierdut ceva. Pana la urma timpul trece nedrept de repede uneori si inainte sa-ti dai seama bebelusul tau iubit este acum om in toata firea care pleaca la cuibul sau. Este in regula sa simti o oarecare tristete sau o oarecare frustrare. Insa nu este in regula sa continui in aceasta stare. Sa transformi situatia aceasta intr-un stil nou de viata! Daca simti ca sindromul cuibului gol se agraveaza si nu poti gestiona situatia pe cont propriu, nu intarzia sa ceri ajutor specializat!

Sursa: verywellfamily.com

Photo by 42 North from Pexels

Citeste continuarea: 1 2