Comportament și dezvoltare

Nu cred sa existe un act sa provoace mai multa valva, suferinta si neputinta decat suptul degetului la copii (sau al degetelor) si mai ales, a celor trecuti de varsta de 5 ani.

Fie ca are o criza de nervi, fie ca s-a lovit, copilul poate incepe sa planga. In bunele sale intentii, parintele incearca sa-l linisteasca. „Nu mai plange! Gata!” sunt printre primele lucruri care ii vin in minte unui parinte.

In cultura comerciala in care traim, este usor sa se piarda informatiile despre ce inseamna cu adevarat Sarbatorile de Pasti de care ne apropiem.

Nu e parinte care sa nu constientizeze faptul ca la un moment dat, pe fondul stresului si al nervilor, a spus lucruri nu tocmai potrivite pentru urechile copilului sau, mai ales daca acele cuvinte erau niste etichete special adresate lui.

O problema des intalnita in relatia parinti si copii este “autoritatea” adultului. Conceptia generala din mosi-stramosi pe aceasta relatie este ca parintele este “mare”, stie “multe” si este un “model” demn de urmat.

Nu e usor sa-ti privesti copiii luptandu-se cu viata. Si, totusi, asta face parte din viata. Meseria de parinte presupune sa ai grija de copilul tau, lasandu-i totodata libertatea si independenta necesare pentru a invata din propriile greseli. Partea proasta este ca aceste greseli si suportarea consecintelor inseamna si dezamagire, durere, disconfort.

Lipsa de valorizare lasa rani adanci care cu greu se vindeca. Rusinea nu este o metoda aplicata doar in casele in care se comit abuzuri, ci si in familiile “de treaba”.

Cu siguranta ai auzit aceste vorbe spuse de parintii tai. Ele au contribuit din plin la crearea imaginii tale despre lumea din jur si nu intotdeauna aceasta imagine a corespuns realitatii.

Desi, in ultimii ani, vorba “Ai carte ai parte” a cazut in derizoriu avand in vedere modelele de succes in viata promovate, parintii trebuie sa gaseasca carti pentru copii si sa-si ajute urmasii sa iubeasca lectura.

Ca parinte, trebuie sa iti impui punctul de vedere si lucrurile trebuie sa fie facute asa cum tu decizi, asumandu-ti raspunderea.

Mama si tata au viziuni diferite cand vine vorba despre cresterea copiilor. In timp ce mama vede pericole peste tot, tatal vede oportunitati care sa-l „caleasca” pe cel mic.

Grupa mică sau prima zi de grădiniță debutează cu emoții, multe întrebări și o serie de provocări mai ales pentru părinții care își aduc pentru prima dată copiii în colectivitate.

Un dintre cele mai simple metode de a aduce zâmbetul pe buze unui copil este să îi oferi un cadou din suflet. Curiozitatea celor mici nu are limite, aşa că fiecare surpriză le dă ocazia să descopere ceva nou, fie că este vorba despre hăinuţe, fie că este vorba de cărţi sau dulciuri. 

Poate ca ai auzit de mamele posesive, insa nu te-ai fi gandit niciodata ca vei intalni una fata in fata.

În timp ce multe mame îngrijesc de copiii lor și le satisfac toate nevoile, unele nu o fac. Uneori, mamele, din diverse motive, neglijează nevoile emoționale ale copiilor lor și asta are efecte de durată asupra lor.

Mamicile care doresc sa alapteze cat mai mult copiii apeleaza la tot felul de trucuri pentru a avea suficient lapte matern pentru bebelusi.

Barbatii au o multime de obiceiuri la care ar trebui sa renunte. Poate ca mananca prea mult, conduc prea repede sau se enerveaza prea des.

Un numar tot mai mare de copii prescolari si scolari mici din ziua de azi manifesta mult mai des comportamente agresive, opozitioniste si provocatoare fata de adultii semnificativi din viata lor, in special fata de parinti, in comparatie cu generatiile trecute.

Sunt o multime de tati care petrec prea putin timp alaturi de copiii lor. Cu toate acestea, rolul de tata este extrem de important dincolo de asigurarea unui camin cald si lipsit de pericole, intrucat trebuie sa ofere mult mai multe.

Cresterea si educarea copiilor nu mai sunt deloc asa cum erau acum cateva generatii. Sunt mai multe lucruri decat erau inainte, mai mult lux decat era inainte, mai multe informatii decat inainte, mai multe oportunitati decat erau inainte.