Cum ajungem să ne pierdem dinții dacă NU facem DETARTRAJ. Mituri și realitate despre curățarea profesională a dinților - Pagina 2 din 2 - Sfatulparintilor.ro
Ultimele
de 14 ani pentru voi

Cum ajungem să ne pierdem dinții dacă NU facem DETARTRAJ. Mituri și realitate despre curățarea profesională a dinților

Cum ajungem să ne pierdem dinții dacă NU facem DETARTRAJ
Credit foto: Depositphotos.com

În ce cazuri se mișcă dinții după detartraj?

„Un alt mit pe care vreau să îl demontez este acela că după detartraj ar începe să se miște anumiți dinți. Da, sunt cazuri în care se întâmplă asta. Trebuie să înțelegem însă de ce apare acest fenomen. Ne referim la dinții care suferă de o afectare parodontală avansată, adică practic au ajuns să aibă o resorbție osoasă mare și mai și beneficiază de o implantare redusă din cauza tartrului în cantități mari. Acești dinți se vor destabiliza după ce îi curățăm, pentru că tartrul se așează cu precădere în spațiile mai greu accesibile, interdentare, similar cimentului dintre cărămizi. Vă imaginați ce s-ar întâmpla dacă am curăța cimentul dintre cărămizi? Ele ar deveni instabile, nu-i așa? Cauza nu este însă detartrajul, cu anii în care nu am făcut această procedură și am lăsat acel depozit de tartru să se mărească”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.

Ce se întâmplă dacă nu faci detartrajul danturii. Ce riști să pățești

Tartrul este inestetic și cauzează respirația urât mirositoare

„Rezultatul estetic al detartrajului este motivația care îi împinge pe mulți pacienți să vină totuși la medic pentru o astfel de procedură. Prezența tartrului aduce întotdeauna cu ea un aspect inestetic, mai ales în combinație cu factori coloranți de tip tutun, cafea, ceai. Odată igienizarea realizată, pacienții își petrec minute bune în oglindă, nevenindu-le să creadă că dinții lor pot arăta așa. Nu mai punem la socoteală și respirația urât mirositoare pe care tartrul o favorizează, fapt ce poate crea complexe și limitări în viața multor pacienți”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

Cheltuim și suferim mai puțin dacă facem detartraj la timp

„Din punctul meu de vedere, într-o lume ideală, în care toată lumea ar prioritiza profilaxia, igiena și prezentarea constantă la medicul dentist (1 consult/6 luni, 1 detartraj/an – recomandări generale care variază în funcție de specificul fiecărui caz), noi am avea de lucru mult mai puțin la nivel de tratamente dentare, iar pacienții ar cheltui și suferi infinit mai puțin pe seama problemelor dentare”, mai spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

Concluzie: ce riscăm dacă nu facem detartraj?

„Ne supunem mai multor riscuri atunci când nu respectăm recomandările medicului în ceea ce privește realizarea detartrajului. Astfel, putem ajunge să ne confruntăm cu probleme precum:
– pierderea dinților sau mobilizarea lor prin pierderea inserției osoase;
– apariția sensibilităților dentare cauzate de retracția gingivală;
– respirația urât mirositoare;
– aspect estetic neplăcut și o stimă de sine scăzută;
– apariția bolii parodontale;
– sângerări gingivale;
– dureri gingivale;
– complicații și creșterea costului rezolvării problemelor;
– compromiterea funcției masticatorii care poate cauza în timp afecțiuni digestive”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.

foto: Depositphotos.com

Citeste continuarea: 1 2

Data articol: 14/11/2024