Cum ajungem să ne pierdem dinții dacă NU facem DETARTRAJ. Mituri și realitate despre curățarea profesională a dinților

Detartrajul, cunoscut și sub denumirea de curățare dentară profesională, este un procedeu stomatologic ce are ca scop îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului de pe suprafețele dentare.
Mulți pacienți se tem de această procedură crezând că le-ar putea afecta smalțul când, în realitate, îi ferește de boala parodontală, afecțiune care poate duce chiar până la pierderea dinților. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, desființează câteva mituri legate de detartraj.

„Una dintre cele mai mari temeri ale pacienților cu privire la detartraj are legătură cu faptul că acestea le-ar putea afecta dinții și smalțul. Nimic mai fals! În primul rând, pentru a demonta această teorie, le explic pacienților mei că smalțul este un țesut foarte dur, asupra căruia putem interveni invaziv, afectându-i integritatea, doar cu două tipuri de materiale: diamant și carborund, materiale din care sunt realizate frezele cu care lucrăm în cabinet. În schimb, ansa ultrasonică cu care acționăm nu poate să afecteze smalțul în niciun fel”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe (MG Dental). 

Ce sa nu faci dupa detartraj pentru a nu compromite rezultatul procedurii

Tartrul duce la apariția bolii parodontale

”Tartrul conține bacterii care, în combinație cu sodiul din saliva noastră, se transformă în așa zisa „piatră”, cum este denumită popular. Deci, cu siguranță că păstrarea unei „pături” de bacterii în jurul dinților nu are cum să fie ceva benefic. De altfel, singurul factor determinant al bolii parodontale pe care îl cunoaștem cu siguranță este tartrul, ceea ce face detartrajul să fie cel mai simplu, ieftin și la îndemână gest pentru prevenirea bolii parodontal”, spune Dr. Sorina Stroe.

Tartrul cauzează retracții gingivale. Este detartrajul dureros?

„Dacă vorbim despre primul detartraj realizat la un pacient fumător adult, cel mai probabil nu va fi un moment plăcut, iar asta din cauza cantității mari de tartru acumulate în ani de zile. Apoi, la acest gen de pacient, pe seama depozitelor mari de tartru, cu siguranță vom întâlni și multiple retracții gingivale. Trebuie să înțelegem că tartrul, atunci când apare, se formează în detrimentul gingiei și osului, provocând retracția acestora. Acesta este, de altfel, principalul mecanism de apariție a bolii parodontale”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.

De ce avem dinții mai sensibili după detartraj

„Odată curățați de pătura de tartru, dinții vor avea, pentru prima oară, după mult timp, contact cu diverși factori termici (rece, cald), chimici (acru, dulce), în fața cărora vor manifesta sensibilitate pentru o perioadă. De aici și concluzia frecventă apărută în rândul oamenilor care cred că din cauza detartrajului îi dor dinții. Eu încerc întotdeauna să le explic pacienților, mai ales celor aflați la prima experiență de curățare profesională (din păcate sunt încă foarte mulți astfel de pacienți în categoria de vârstă 25 – 30+) cu răbdare toate aceste lucruri. Îmi doresc ca ei să înțeleagă cum stau de fapt lucrurile și să nu evite pe viitor detartrajul.

Vestea bună este că aproape niciodată nu este prea târziu să conștientizăm pacienții asupra importanței acestor gesturi normale de igienă dentară. Vorbesc aici despre ședințele de profilaxie și despre deprinderile de bune obiceiuri de igienă orală”, mai spune medicul stomatolog Sorina Stroe (MG Dental).

Citeste continuarea: 1 2