Somatizarea la copii, adolescenți și adulți – Cauze, simptome și metode de tratament - Sfatulparintilor.ro
Ultimele

Somatizarea la copii, adolescenți și adulți – Cauze, simptome și metode de tratament

Sfatulparintilor » Adolescenți » Comportament și dezvoltare » Somatizarea la copii, adolescenți și adulți – Cauze, simptome și metode de tratament
Somatizarea la copii
Credit foto: Depositphotos.com

Viața modernă din prezent este plină de provocări și de complicații care neluate în seamă pot duce la apariția unor efecte psihologice nedorite, cum ar fi anxietatea și depresia. În trecut tulburările psihice erau considerate aparte și fără a avea legătură cu problemele fizice somatice, însă din ce în ce mai mulți medici și cercetători au observat că între cele două aspecte ale sănătății umane există o legătură foarte strânsă, mai exact s-a ajuns la concluzia că emoțiile resimțite de om au un corespondent fizic. În momentul în care aceste emoții sunt negative apare posibilitatea răsfrângerii asupra sănătății fizice și declanșării unor boli cu potențial periculos. Acest fenomen a primit numele de somatizare și este actual în condițiile în care stresul, anxietatea și depresia afectează persoane de la vârste tot mai fragede.

În articolul de mai jos vei afla ce este somatizarea, câte tipuri ale acestui fenomen sunt întâlnite în practica medicală și cum afectează sănătatea umană, cunoscând simptomele, cauzele și tratamentul lui. De asemenea, vei putea descoperi care sunt efectele negative pe care somatizarea le poate produce în cazul copiilor și adolescenților.

Ce este somatizarea?

Primele preocupări legate de efectul problemelor psihice asupra sănătății fizice au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Briquet a studiat sindromul numindu-l isteria. Ideile lui au fost continuate în secolul XX prin aprofundarea observațiilor medicale și psihologice. În a doua jumătate a acestui secol apare utilizat în literatura de specialitate conceptul de somatizare, definit ca o tendință de a experimenta problemele psihologice sub forma unor simptome somatice, ce determină pe suferinzi să caute ajutor medical, pe care de cele mai multe ori nu reușesc să-l obțină. Definiția indică, astfel, o relație cauzală între stresul psihologic și apariția unor probleme de sănătate fizică.

Numeroase persoane s-au lovit de situația de a dezvolta o boală ce nu poate fi identificată și care nu poate fi explicată de o cauză medicală. Deși conform analizelor starea de sănătate ar trebui să fie perfectă, apar anumite suferințe, greu de suportat, care afectează extrem de mult sănătatea psihică. Cercetările recente au arătat că există posibilitatea ca unele probleme de natură psihologică să se manifeste fizic prin simptome greu de suportat, dar care nu pot fi explicate prin bolile pe care medicii le pot identifica în mod frecvent. Aceste tulburări au primit numele de tulburări de somatizare sau somatoforme, statisticile arătând că aproximativ 5-7% din oameni au de-a lungul vieții o astfel de stare ce le dăunează extrem de grav.

Cum afectează somatizarea sănătatea umană?

Indiferent de vârstă, de proveniență și de ocupație, riscul apariției unor simptome somatice este destul de ridicat. Femeile, în special, au un risc mult mai mare de a suferi probleme somatice, numărul acestora fiind de aproximativ 10 ori mai mare decât al bărbaților care trec prin astfel de situații nedorite. Probabil explicația stă în frecvența mai crescută a traumelor emoționale din copilărie ce se înregistrează mai mult la fete decât la băieți. În majoritatea cazurilor primele simptome apar între 25-30 de ani, când stresul adaptării la viața de adult este maxim.

În dezvoltarea umană, copiii percep și experimentează lumea în primă fază corporal și senzorial, neavând structurile cognitive și lingvistice dezvoltate. Astfel, supraviețuirea lor depinde în totalitate de iubirea, protecția și îngrijirea din partea părinților sau a figurilor de atașament. Când mediul este unul stresant sau figura de atașament este stresată, copilul percepe și organismul lui reacționează pentru a-l ajuta să supraviețuiască.

Tulburările somatice nu sunt alegeri conștiente, ci adaptări la un stres pentru care nu avem (încă) alte strategii de a supraviețui.

Simptomele somatizării

Persoanele care suferă de tulburări de somatizare nu inventează simptomele prin care trec, însă refuză să accepte că există posibilitatea să aibă o cauză psihologică. Deși simptomele nu pot fi legate de alte afecțiuni medicale, pacienții caută explicația prin intermediul unor lanțuri de analize și investigații ce relevă lipsa unor afecțiuni sau doar prezența unora minore ce nu pot explica nivelul de simptome existente. Anxietatea cu privire la boala ce poate apărea în viitor este, de asemenea, înregistrată, de foarte multe ori simptomele minore fiind amplificate și puse pe seama evoluțiilor unor boli foarte grave.

Simptomele resimțite nu au întotdeauna același nivel, ele variind de la nivelul ușor până la nivelul foarte sever. Și în prezența duratei acestor simptome există variații însemnate, de la persistența lor începând de la 6 luni până la ani de zile.

Cele mai des întâlnite simptome sunt următoarele:

  • afecțiuni gastrointestinale (diaree, constipație, intoleranțe, vărsături, flatulență);
  • dureri în zone diverse ale corpului (cap, abdomen, stomac, articulații, dureri apărute în timpul actelor sexuale);
  • simptome legate de viața sexuală (disfuncție erectilă, indiferență sexuală, menstruație neregulată);
  • simptome pseudoneurologice (pierderea echilibrului, alergii, halucinații, senzații de nod în gât, pierderea senzațiilor);
  • simptomele pot fi explicate prin supresiune sau represiunea unor emoții puternice față de alții, cu întoarcerea acestora către sine(multă critică, tendință de perfecționism etc). Stima de sine scăzută este frecventă.
  • simptome generale (oboseala și slăbiciunea).

Aproximativ jumătate dintre persoanele ce trec prin perioade cu astfel de simptome și care nu pot găsi o explicație medicală a acestora suferă de anxietate și depresie cronică, ceea ce oferă posibilitatea ca cele două situații să fie provocate una de alta. 

Cauze și factori de risc în somatizare

Cercetările nu au reușit să precizeze cu exactitate, pe deplin, cauzele și factorii de risc ai somatizării. Există, însă, unele observații care au reușit să facă legătura între anumite elemente din trecut și care în prezent ar putea duce la apariția acestor tulburări.

  • Unele persoane au un prag specific redus în ceea ce privește sensibilitatea la durere. Din acest motiv, aceste persoane pot interpreta durerile obișnuite ca unele ce caracterizează o boală foarte gravă;
  • Existența unor experiențe traumatizante în copilărie, adolescență sau la începutul vieții de adult;
  • Stresul din familie și de la locul de muncă;
  • Conflictele relaționale;
  • Trecerea prin boli în timpul cărora pacientul a primit o atenție excesivă, pe care respectiva persoană o cere în continuare;
  • Blocaje emoționale, ce nu pot fi rezolvate într-o perioadă scurtă de timp;
  • Istoricul familial al unor boli grave (unele persoane cred că vor moșteni bolile de la părinți);
  • Simptomele apar mai adesea la persoanele cu educație precară.

În lipsa unei intervenții specializate este posibil ca somatizarea să ducă la apariția unor complicații, precum apariția unor boli mai mult sau mai puțin grave, deteriorarea relațiilor cu cei apropiați, imposibilitatea de a funcționa corect în viața de zi cu zi, apariția unor probleme financiare din cauza cheltuielilor mari pentru teste și investigații și amplificarea anxietății și a depresiei.

Articolul integral il poti citi aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

foto: Depositphotos.com

Cuvinte cheie:
Data articol: 02/11/2023