Oare ati avut vreodata zile lipsite de echilibru, pline de emotii fel de fel in care fiind acasa cu copiii totul sa para a fi un haos fara de sfarsit? Genul acela de zile cand un copil vine de la gradinita plangacios fiind obosit dupa atatea activitati? Iar celalalt vine nervos acasa de la scoala pentru ca nu a reusit sa scrie cum trebuie o anumita litera invatata?
Toata frustrarea lor, furia, panica, incarcatura de peste zi vin si o revarsa acasa…totul transformandu-se in cateva clipe intr-o harmalaie greu de gestionat. Sunt sigura ca ati trait si voi asa ceva.
Copiii sunt plini de emotii pe care le traiesc in corpul la micut la intensitate maxima si nu stiu sa le gestioneze asa cum noi, adultii mai reusim cat de cat. Spun cat de cat pentru ca nici noi nu suntem experti in gestionarea propriilor noastre emotii si cand nu mai putem intelege ce se intampla cu noi, cautam ajutor.
Cu totii ne dorim mai mult echilibru in viata noastra insa trebuie sa invatam cum sa il gasim si sa il mentinem pe termen cat mai lung.
Cum e la mine acasa?
Lucrand de acasa, am cateva ore dimineata in care pot sa ma concentrez pe ceea ce am de facut. Insa la pranz apar copiii acasa si atunci incepe un adevarat balet cu starile lor emotionale. Punem intr-un cos de toate: furie, frica, dezamagire, neputinta…
Cand un copil vrea sa fie lasat in pace si sa isi internalizeze emotiile in liniste, celalalt are nevoie de joaca, comunicare, vrea sa isi consume energia sarind prin paturi si alergand peste tot. Si pentru binele tuturor este bine atunci sa ne oferim sprijin si suport emotional pentru toata aceasta gama de stari.
Nu e usor, va spun eu! In primii lor ani de viata aveam senzatia ca nu voi mai iesi din acest carusel de emotii. Deveneam si eu nervoasa, neincrezatoare, intram in panica repede cand le vedeam nefericite.
Citeste continuarea pe BUCURIIESENTIALE.RO.