Producătorii de alimente procesate au devenit conștienți pe parcurs de impactul glutamatului asupra gustului alimentelor și au început să îl folosească ca și adaos alimentar. Din păcate însă, pentru a fi adăugat la alimente, glutamatul nu e extras din fructe sau legume, ci în schimb, cea mai mare parte din producția industrială mondială de glutamat de sodiu se produce folosind fermentația bacteriană, deoarece, dintre toate metodele posibile, aceasta este cea mai ieftină.
Glutamatul de sodiu – peste 40 de denumiri pentru drogul pe care îl consumăm zilnic
Credit foto: Imagine de moerschy de la Pixabay
Glutamatul de sodiu (E621) a fost descoperit la începutul secolului 19 în Japonia și este intens folosit în bucătăria chinezească, japoneză si thailandeză, ca potențiator de aromă, fiind adăugat la diverse alimente și condimente. Acest aditiv este foarte folosit și în România, mai ales în fast food-uri sau în alimentele procesate cum ar fi: sosul de soia, cârnații, salamul, parizerul, condimentele, supele instant, brânzeturile, legumele în conservă, bulionul din comerț, cubulețele de supă, sosurile pentru paste și în multe alte alimente procesate.
Rolul acestui aditiv e de a îmbunătăţi percepția gustului alimentelor. Gustul glutamatului e cel de „carne sărată”. Acest gust se mai numește și umami, cuvânt de proveniență japoneză care înseamnă „delicios” – cel de al cincilea gust, împreună cu dulce, acru, amar și sărat.
Glutamatul se găsește și în mod natural în multe fructe sau legume, cum ar fi: roșiile, cartofii, ciupercile, brocolli-ul sau strugurii. Glutamatul mai poate fi găsit și în laptele de mamă. Din cauza glutamatului, sugarul nu se oprește din supt până nu adoarme epuizat la sânul mamei sale. Specia umană a dezvoltat recepori gustativi speciali pentru glutamat, catalogându-l în interiorul creierului nostru ca și gustul umami.
Glutamatul de sodiu a fost clasificat drept o aromă naturală de către industria alimentară, deoarece este extras din ființe vii (definiția „aromei naturale” presupune ca substața să fie extrasă dintr-o plantă, animal sau organism unicelular). O altă consecință destul de tristă a acestei clasificări e faptul că, dacă un aliment conține în lista de ingrediente o aromă naturală, chiar dacă acesta e categorizat ca și organic, vegetarian sau vegetal, puteți consuma de fapt o substață de origine animală.
Din păcate, există o listă lungă de efecte adverse care pot fi provocate de către consumul în exces de glutamat. Problema e că,putem sări pragul dozei recomandate de glutamat foarte ușor, având în vedere că aproape orice aliment procesat poate să îl conțină în cantități destul de mari.
Citeste continuarea: 1 2
Acum sunt citite aceste articole