Accesul la educaţie este unul dintre cele mai încălcate drepturi ale copiilor cu dizabilităţi.
Te-ai gândit vreodată cum arată un ghiozdan pregătit de şcoală, dar care totuşi nu părăseşte raftul din dulap?
Te-ai gândit vreodată ce simte o mamă care la începutul fiecări toamne mai cumpără un penar. Acum cu Hello Kitty, la anul cu Hannah Montana, poate aduce mai mult noroc?!
Nu, cu siguranţă nu ai facut-o. Şi nu pentru că nu ai vrut, ci pur şi simplu pentru că nu ai avut de ce să o faci. Pentru că te afli de partea însorită a unui hotar invizibil care separă prin prejudecăţi aşa zisa normalitate de dizabilitate.
În România trăiesc câteva sute de mii cu dizabilităţi. Peste 50.000 cu Sindrom Down şi autism. Ei nu sunt primiţi în grădiniţe sau şcoli şi trăiesc ascunşi la marginea societăţii şi a uitării. Nu există programe de intervenţie timpurie (logopedie, terapie ocupaţională, ergoterapie) care să-i sprijine să devină independenţi, deşi potenţialul lor este imens.
Copiii cu dizabilităţi nu sunt bolnavi, nu sunt molipsitori şi mai mult decât atât pot deveni adulţii independenţi de mâine aşa cum o dovedesc mii de cazuri din lumea întreagă.
Dizabilitatea nu este o boală, ci o formă de diversitate. Un cromozom în plus (Sindrom Down) nu este molipsitor şi nici nu alienează raţiunea, ci doar îl face pe copilul de lângă tine „diferit”: învaţă mai încet sau altfel, descifrează tainele comunicării verbale mai greu, dar iubeşte necondiţionat.
***
Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) este o organizaţie nonguvernamentală deticată protecţiei şi promovării drepturilor copiilor cu dizabilităţi şi ale părinţilor acestora.
Misiunea noastră este să le facem vocea auzită şi drepturile respectate. Mai multe informaţii despre copiii cu dizabilităţi, activitatea noastră, cazuri speciale şi despre cum puteţi sprijini această cauză pe www.cedcd.ro sau pe www.facebook.com/CEDCD.org
Fă primul pas. ALEGE SĂ FII ALTFEL!