Autismul estimează o creștere alarmantă în toate mediile, în toată lumea, estimându-se că există un copil cu o tulburare de spectru autist la fiecare 51 de copii.
Despre autism stăm de vorbă astăzi cu Daniela Gavankar, psiholog și președinte al Asociației AITA.
Spuneți-ne vă rog cum se pune diagnosticul de autism și ce este de făcut apoi?
Diagnosticul se pune de regulă înaintea vârstei de 3 ani, copilul cu autism având dificultăți în 3 mari arii de dezvoltare: comunicare și limbaj, socializare și comportament general (care este atipic, stereotip). De regulă mama este cea care semnalează dificultățile copilului și începe investigațiile. Primele semne prezentate de mamă medicului de familie/pediatru și mai apoi medicului în psihiatrie pediatrică, se referă la faptul că nu se pot înțelege cu copilul, observă contactul vizual slab, faptul că nu începe să vorbească, are crize inexplicabile de comportament, nu cooperează la activitățile simple de zi cu zi, nu este interesat de jucării sau de joaca cu părinții, etc.
Terapia cea mai eficientă în cazul copiilor cu autism este cea comportamentală, ABA, terapie care se lucrează în România din anul 2004.
Cine poate aplica această terapie și unde?
În anul 2004, încă nu se auzise în România de ABA, când părinții unui copil din București au adus un consultant ABA din Marea Britanie, au format echipe de psihologi și au început să lucreze cu băiețelul de 5 ani, care a recuperat fantastic. ABA a adus multă speranță în rândul părinților din România, ca de altfel din toată lumea, și a început să fie implemetată cu succes și la noi, în decursul acestor 14 ani o mulțime de psihologi specializându-se în această terapie. Din păcate, până în acest an drumul a fost anevoios și oarecum nefiresc, în sensul că psihologii de la noi încă nu au oportunitatea de a învăța în facultate despre această abordare esențială în recuperarea copiilor cu autism. De anul acesta însă lucrurile se pare că vor intra usor în normalitate, odată cu începerea unui curs ABA la o universitate din România. Din semestrul II al acestui an universitar am fost invitată să țin un curs ABA la Universitatea Spiru Haret, la Masterul de Psihologie clinică și asta este o veste minunată.
De ce este această veste minunată, cum va afecta acest lucru copiii cu autism și viața lor?
Eu mi-am făcut studiile în ABA între 2008-2010 la University of North Texas, pentru că în România efectiv nu exista nicio formă de pregătire în ABA la vremea aceea, în mediul academic. Psihologii învățau în casele copiilor terapia, și creșteau împreună. Acum desigur există o mulțime de cursuri, de lungă sau scurtă durată, dar nevoia de a se vorbi despre autism și terapie în mediul academic este imensă, având în vedere creșterea numărului de copii afectați de această tulburare.
Acum însă masteranzii vor învăța ce este autismul, cum poate fi abordat cu ajutorul acestei terapii și cum putem îmbunătăți viața copiilor cu autism și a familiilor lor folosind principiile de schimbare comportamentală. Așadar vestea este minunată nu doar pentru psihologi, dar și pentru familiile copiilor cu autism!
Cum ajută efectiv terapia ABA copilul cu autism?
ABA este despre schimbare comportamentală în sensul adaptării mai bune a copiilor la mediul în care trăiesc. Se bazează pe întăritori, și procedurile cele mai eficiente ale acestei abordări sunt cele pozitive, orele de terapie fiind riguroase, dar creative, pline de recompense și voie bună, astfel încât să ajute copiii să câștige comportamentele pe care nu le au sau le au deficitare și să scape de comportamentele atipice, neadecvate.
