Când ți-ai verificat starea de sănătate a ficatului? Dacă răspunsul e „demult” sau, și mai rău, „niciodată”, dă fuga la medic! Hepatita C este una dintre bolile parșive, care nu se manifestă decât când este deja prea târziu.

Este cel mai mare organ intern al omului și are o mulțime de funcții extrem de importante. De ficat depinde detoxifierea, digestia și sinteza proteinelor. Are o capacitate remarcabilă de regenerare. Cu toate astea, nu este imun la virusurile periculoase. Și nu se manifestă imediat, lăsând ca boli dintre cele mai grave să se dezvolte în tăcere. Așa se face că virusul hepatic C își poate „face de cap” în voie, până într-o zi, când deja e poate prea târziu pentru a se mai poate face ceva. Evoluția hepatitei, netratată la timp, este lentă și severă, următoarele stadii ale bolii fiind ciroza și cancerul hepatocelular.

Hepatita C se transmite prin sânge

Infecția cu virus hepatic C (VHC) este transmisibilă. Totuși, contrar prejudecăților, nu se ia decât prin contactul direct cu sângele infectat. E foarte important de știut că VHC nu se transmite prin aer, strănut, tuse, atingere, îmbrățișare, sărut, tacâmuri, pahare, utilizarea toaletei. Nici măcar actul sexual nu reprezintă un pericol, dacă se iau măsuri de protecție și dacă nu are loc în timpul menstruației sau al unor practici care pot implica rănirea. Până și riscul de a trece de la mamă la făt este mic, acest lucru întâmplându-se doar la 1 din 20 de cazuri.

Trebuie însă specificat faptul că virusul hepatic C supraviețuiește în sângele uscat mai mult decât altele, chiar și până la 3 luni. Iar singura modalitate de a depista infecţia este testul pentru depistarea anticorpilor anti VHC. Prin urmare, dacă ai făcut hemodializă, transfuzii, injecții cu instrumentar nesteril, tatuaje, piercing, dacă folosit obiecte personale, precum periuța de dinți, forfecuțe de unghii, aparate de ras, în comun cu alte persoane, atunci există riscul de a avea VHC în organism.

Citeste continuarea pe libertateapentrufemei.ro