Anatomia prieteniei. Prietenia pe categorii de vârste. Caracteristicile acestei relații afective

Prieteniile sunt o sursă importantă de fericire, bunăstare, sănătate fizică și longevitate. Prieteniile sunt relații unice pentru că, spre deosebire de relațiile de familie, alegem să intrăm în ele. Și spre deosebire de alte legături voluntare, cum ar fi căsătoriile și relațiile romantice, le lipsește o structură formală. Nu ar trece luni de zile fără să vă vorbiți sau să vă vedeți partenerul romantic (această latură a relațiilor romantice nu este o constantă totuși), de exemplu, dar ar putea trece o perioadă destul de lungă de timp fără a vorbi cu anumiți prieteni.

În ierarhia relațiilor, prieteniile sunt în partea de jos. Partenerii romantici, părinții, copiii – toate aceste relații sunt pe primul loc.

Caracteristicile prieteniei

William K. Rawlins, un savant în comunicare și una dintre cele mai influente figuri în studiul prieteniei, susține că prieteniile au cinci caracteristici esențiale care le fac unice față de alte forme de relații interpersonale: 

• Toate prieteniile sunt în esență voluntare: Există o zicală veche care spune: „Nu poți să-ți alegi familia, dar îți poți alege prietenii”. Această zicală ajunge la ideea de bază că relațiile de prietenie sunt voluntare. Prieteniile se bazează pe liberul arbitru al unui individ de a alege cu cine vrea să inițieze o relație de prietenie. Desigur, este adevărat și contrariul. Întâlnim unii oameni și nu ajungem niciodată în prietenie cu ei. Uneori este pentru că nu sunteți interesați sau cealaltă persoană nu este interesată (voluntaritatea funcționează în ambele sensuri). De asemenea, alegem să punem capăt unor prietenii atunci când acestea sunt nesănătoase sau nu mai servesc unui anumit scop în viața noastră.
• Prieteniile au un spirit de egalitate: „Deși prietenia se poate dezvolta între indivizi indiferent de statut, abilitate, atractivitate sau vârstă, prietenii tind să sublinieze atributele personale și stilurile de interacțiune care îi fac să pară mai mult sau mai puțin unul cu celălalt.” 
• Prieteniile au implicare reciprocă: Pentru ca prieteniile să funcționeze, ambele părți trebuie să fie angajate reciproc în relație. Conceptul de „implicare reciprocă” poate diferi de la o pereche de prieteni la alta. Diferite perechi de prieteni colaborează pentru a-și crea simțul a ceea ce înseamnă să fii prieten, realitatea lor socială comună a prieteniei. „Această realitate interpersonală evoluează și promovează acceptarea și sprijinul reciproc, încrederea și asistența și discuția despre gânduri și sentimente.”
• Prieteniile au aspecte afective: Afectul se referă la „orice experiență de sentiment sau emoție, variind de la suferință la exaltare, de la cele mai simple la cele mai complexe senzații de sentiment și de la cele mai normale la cele mai patologice reacții emoționale. Descrise adesea în termeni de afect pozitiv sau afect negativ, atât starea de spirit, cât și emoția sunt considerate stări afective.” Unii prieteni vor merge până acolo încât să spună că se iubesc. Oamenii folosesc adesea termenul de dragoste „platonică” pentru a descrie dragostea care există fără atracție fizică, bazată pe scrierile lui Platon. Cu toate acestea, Aristotel, studentul lui Platon, credea că philia era o formă și mai profundă de iubire nepasională, virtuoasă, care exista în loialitatea prietenilor lipsiți de orice conotație sexuală. Toate prieteniile vor avea componente afective, dar nu toate prieteniile vor manifesta sau exprima afect în aceleași moduri. 
• Prieteniile trebuie să negocieze independența și dependența. Ca și în cazul stabilirii oricărei norme de prietenie, perechea implicată în relație trebuie să decidă când este potrivit să fie independentă și când este potrivit să fie dependentă. Poate că trebuie să vorbiți prin mesaj text de 20 de ori pe zi (destul de dependent) sau să vorbiți la telefon o dată pe an; în ambele cazuri, prieteniile sunt diferite și sunt în permanentă negociere. De asemenea, este important să rețineți că o prietenie care a fost odată foarte dependentă poate deveni extrem de independentă și invers.

Într-un sondaj din 2018, s-au explorat calitățile bunelor prietenii, iar rezultatele au fost: „(38%) a fost tendința de înțelegere a unui prieten, 29% pentru încredere, urmat de 13% pentru compasiune. Alte 15% din voturi au fost împărțite între pozitivitate, generozitate, simțul umorului și împărtășirea unor interese și pasiuni similare. În cele din urmă, 5% dintre respondenți au menționat alte calități, cum ar fi conștiința de sine și onestitatea.”

Te mai poate interesa: Adevăratele efecte ale multitasking-ului: cum ne afectează productivitatea și sănătatea mintală

Prietenia pe parcursul etapelor de vârstă

De-a lungul vieții, prieteniile și finalizarea lor iau înțelesuri diferite la fiecare etapă de vârstă. Pe măsură ce ne dezvoltăm din punct de vedere psiho-emoțional și înaintăm în vârstă, motivele pentru care ne alegem prietenii se schimbă. Sunt oameni care au aceiași prieteni de-a lungul vieții, în timp ce alții au prieteni diferiți în fiecare etapă a vieții. Chiar dacă toate etapele vieții sunt asociate cu sensuri diferite pentru prietenii, cercetările arată că cu cât doi oameni sunt mai apropiați într-o prietenie, cu atât mai intensă este plăcerea pozitivă pe care o experimentează (Cheng, Strough și Swenson, 2001). 

De la școală și până la azilul de bătrâni, prietenia continuă să confere beneficii pentru sănătate, atât mentală, cât și fizică. Dar pe măsură ce viața se accelerează, prioritățile și responsabilitățile oamenilor se schimbă, iar prieteniile sunt afectate, cel mai adesea, din păcate, în sens negativ.

• Copiii își descriu prietenii ca fiind alți oameni cu care își împart jucăriile sau cu care au interese comune. La această etapă de vârstă, sistemul de așteptări în raport cu cei din jur nu este încă definit și tocmai de aceea nivelul relației este unul superficial.
• Adolescenţii îşi pot descrie prietenii ca fiind alți oameni cu care au aceleași interese, au personalități asemănătoare și hobby-uri comune. La această etapă de vârstă este foarte pregnantă nevoia de a face parte dintr-un grup, de a fi acceptat din punct de vedere scoial și de aceea adolescenții leagă prietenii doar cu cei cu care se simt confortabil și în care își pun toată încrederea. În această etapă de vârstă, percepția dezamăgirii de către prieteni poate fi extrem de dureroasă și în majoritatea cazurilor, este resimțită la un nivel profund de către cei care o experimentează.
• Adulții definesc prieteniile în funcție de intimitatea emoțională, de încrederea, de susținerea pe care le resimt. Acestea sunt relaţii satisfăcătoare din punct de vedere emoţional doar dacă sunt îndeplinite aceste condiții. Potrivit Encyclopedia of Human Relationships, mulți adulți tineri petrec între 10 și 25 de ore pe săptămână cu prietenii, iar sondajul american privind utilizarea timpului din 2014 a constatat că persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani petrec cel mai mult timp pe zi socializând, în medie, indiferent de grupa de vârstă.
• Vârstnicii: Cercetările au arătat că cercul de prieteni al persoanelor în vârstă se restrânge sau se lărgește în funcție de caracteristicile de personalitate ale vârstnicilor și de contextul social în care își duc viața. Cu toate acestea, la cei de vârsta a treia selecția prietenilor este una exigentă tocmai pentru că experiența de viață îi ghidează în acest sens. Prin prisma experiențelor trăite sau a dezamăgirilor suferite, vârstnicii vor ști mai bine când și de cine să se apropie din punct de vedere emoțional.

Articolul intgral il gasesti aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

foto: Depositphotos.com