Beneficiile științifice ale meditaţiei – 76 de lucruri pe care s-ar putea să nu le ştii

Toţi am auzit că “meditaţia este benefică pentru oricine”.

Si totusi, care sunt beneficiile meditației? La ce ajută mai exact meditația?

În acest articol cuprinzător am făcut un rezumat al mai multor descoperiri ştiinţifice legate de beneficiile meditaţiei. Au fost analizate peste 100 de studii (dintre care unele sunt ele însele analize ale altor sute de studii), iar concluziile au fost clasificate în 76 de beneficii (împărţite în 46 de subtitluri). Veţi fi de-a dreptul surprinşi la citirea unora dintre acestea.

Aţi observat că, pe multe bloguri sau forumuri, când răspund la întrebarea “de ce ar trebui să meditez” sau “care sunt beneficiile meditaţiei”, oamenii menţionează câteva beneficii pentru sănătate, precum şi beneficii spirituale, dar fie că omit foarte multe, fie că, adesea, nu dispun de dovezi ştiinţifice care să le susţină afirmaţiile (cum ar fi aceasta).

Există peste 3.000 de studii ştiinţifice despre beneficiile meditaţiei, dar nu am găsit nici un blog care să compileze sute de cercetări într-un articol organizat; prin urmare, am decis să umplu acest gol.

Aceste studii s-au bazat pe diferite tipuri de meditaţii şi am inclus detalii ori de câte ori erau relevante. Anumite efecte, cum ar fi sporirea compasiunii şi întărirea relațiilor sociale, sunt mai frapante ca rezultat al anumitor tehnici de meditaţie (cum este meditația bunătății iubitoare care este o meditaţie budistă).

Totuşi, din câte am înţeles, cât şi din practica personală, părerea mea este că orice fel de meditaţie autentică va aduce după sine aceste beneficii într-un grad mai mare sau mai mic.

De asemenea, mai există dovezi că practica va fi mai benefică pentru voi dacă veţi găsi o tehnică pe care să o agreaţi cu adevărat.

Citiţi și articolul nostru despre diferitele tipuri de meditaţii.

Unele studii arată că, practicând fie şi numai 20 de minute pe zi, timp de câteva săptămâni, este deja suficient pentru a începe să resimţiţi beneficiile meditației.

Voi actualiza această pagină în mod constant, deci, dacă veţi găsi vreo cercetare interesantă care nu a fost menţionată aici, vă rog să lăsaţi un comentariu şi o voi include.

1. Creierul şi starea de spirit

Pentru creier, meditaţia este similară multivitaminelor. E bună de administrat în fiecare zi.

Practicile de mindfulness reduc depresia

Într-un studiu desfăşurat în cinci şcoli/licee din Belgia şi în care au fost implicaţi 400 de elevi (cu vârste între 13 şi 20 de ani), profesorul Filip Raes a concluzionat că “elevii care au participat în timpul orelor la un program de Mindfulness au raportat reducerea simptomelor de depresie, anxietate şi stres până la şase luni după aceea. Mai mult, probabilitatea ca aceşti elevi să dezvolte simptome pronunţate de depresie a fost foarte redusă.”

Un alt studiu, venind de la Universitatea din California şi efectuat asupra unor pacienţi care suferiseră anterior de depresie, a tras concluzia că meditaţia reduce gândurile obsesive și convingerile disfuncționale.

Apoi există  încă un studiu care ajunge la concluzia că meditaţia mindfulness poate fi eficientă în tratarea depresiei la un nivel similar terapiei cu medicamente antidepresive.”

Surse: ScienceDaily, Link Springer, Jama Network

Meditaţia mindfulness (prezența conștientă) ajută la tratarea depresiei viitoarelor mame

Femeile având graviditate cu risc ridicat, care au participat la şedinţe de mindfulness yoga timp de zece săptămâni, au observat o reducere semnificativă a simptomelor de depresie, conform unui studiu de fezabilitate al unui program-pilot al Sistemului de sănătate al Universităţii din Michigan.

De asemenea, viitorele mame au resimţit o legătură mai intensă cu copilul din pântecele lor.

Concluziile au fost publicate în Terapii complementare in practica clinică (Complementary Therapies in Clinical Practice).

Sursa: Medical News Today

Practicile meditative ajută la reglarea tulburărilor de dispoziție și anxietăţii

Aceasta este tot o concluzie a peste 20 de studii verificate aleator, studii luate din bazele de date PubMed, PsycInfo şi Cochrane, implicând tehnicile de meditaţie, rugăciunea meditativă, Yoga şi practica de relaxare conștientă (nota trad.: sistemul “relaxation response” similar unei relaxări musculare gradate și contemplării corpului și a respirației creat doctorului Herbert Benson).

Un alt studiu a ajuns la concluzia că meditaţia mindfulness poate fi eficientă în tratarea anxietăţii în aceeaşi măsură ca terapia cu medicamente antidepresive. (Vă rog, postaţi careva pe Twitter acest lucru! Lumea trebuie să afle!)

Sursa: The Journal of Alternative and Complementary Medicine, Jama Network

Meditaţia reduce, în general, stresul şi anxietatea

Un studiu al Universităţii din Wisconsin-Madison arată că practicarea “meditaţiei nefocalizate” (cum ar fi  Vipassana), reduce densitatea materiei cenuşii în zone ale creierului legate de anxietate şi stres. Persoanele care meditau erau mult mai capabile să “fie atente clipă de clipă la fluxul de stimuli la care erau expuse şi era mai puţin probabil să ’rămână blocate’ la vreunul dintre acestea.”

“Meditaţia nefocalizată” implică monitorizarea fără a reacționa a conţinutului experienţei, moment cu moment, în principal ca mijloc de recunoaştere a naturii tiparelor emoţionale şi cognitive.

Mai există şi alte studii pentru care afişez doar link-ul de mai jos în scopul evitării unor repetări.

Surse : NCBI, Wiley Online Library, The American Journal of Psychiatry,  ScienceDirect, American Psychological Association, American Psychosomatic Medicine Journal, Medical News Today

Meditaţia ajută la reducerea simptomelor tulburărilor de panică

Într-un studiu publicat în Revista americană de psihiatrie, 22 de pacienţi diagnosticaţi cu anxietate sau atacuri de panică au luat parte la un program cu o durată de trei luni, cuprinzând şedinţe de meditaţie şi tehnici de relaxare.

Drept rezultat, în cazul a 20 de pacienţi efectele atacurilor de panică şi anxietate s-au redus substanţial, iar aceste modificări s-au menţinut şi după program.

Sursa: American Journal of Psychiatry

Meditaţia creşte concentraţia materiei cenuşii în creier

Un grup de neurologi de la Harvard au efectuat un experiment în cadrul căruia 16 persoane au participat la un curs de mindfulness de opt săptămâni, luând parte la meditaţii ghidate şi activităţi de integrare a prezenței conștiente în activităţile cotidiene.

Rezultatele au fost comunicate de Sara Lazar, doctor în neurologie. La sfârşitul experimentului, scanările RMN au arătat sporirea concentraţiei materiei cenuşii în zonele din creier implicate în procesele de învăţare şi memorare, în reglarea emoţiilor, în conştiinţa de sine şi senzaţia de a avea o perspectivă.

Şi alte studii au arătat sporirea volumului materiei cenuşii în hipocampus şi lobul frontal în cazul celor care practicau mult timp meditaţia.

Surse: Psychiatry Research Neuroimaging, ScienceDirect

Meditaţia îmbunătăţeşte vigilenţa psihosomotorie şi poate diminua nevoia de somn

În cadrul unui studiu efectuat de Universitatea din Kentucky, participanţii au fost testaţi în patru situaţii diferite: stare de veghe, somn superficial de scurtă durată, stare de meditaţie, privare de somn combinată cu meditaţie.

La experiment au luat parte persoane care nu practicau meditaţia, persoane care practicau meditaţia de puţin timp şi unele experimentate în practicarea meditaţiei. Rezultatele au sugerat că:

“Meditaţia oferă o îmbunătăţire a performanţelor cel puţin pe termen scurt, la începătorii într-ale meditaţiei. În cazul celor experimentaţi în practicarea meditaţiei, multele ore petrecute meditând sunt asociate cu o diminuare semnificativă a orelor de somn per total, în comparaţie cu persoane de acelaşi sex şi vârstă care nu au practicat meditaţia. Problema dacă meditaţia chiar poate înlocui o parte din orele de somn sau recupera orele pierdute de somn va fi  investigată în continuare.“

Surse: NCBI, DoctorsOnTM, Time Magazine

Meditaţia practicată pe termen lung sporeşte abilitatea de generare a undelor gamma în creier

Într-un studiu efectuat de Richard Davidson, neurolog la Universitatea din Wisconsin, s-a aflat că începătorii într-ale meditaţiei “au arătat o uşoară creştere a activităţii gamma, însă majoritatea călugărilor prezentau o creştere atât de pronunţată cum nu mai fusese raportată până atunci în literatura neuroştiinţifică.”

Sursa: The Wall Street Journal

Meditaţia ajută la reducerea consumului excesiv de alcool şi a abuzului de droguri/medicamente

Trei studii în care a fost utilizată meditaţia Vipassana şi la care au praticipat persoane aflate în detenţie au sugerat că aceasta ajută la reducerea consumului excesiv de alcool şi de substanţe interzise.