Nu trece nici un minut ca micul meu explorator sa nu descopere un obiect nou pe care sa-l studieze,sa-l guste ,sa-l dezmembreze.
In bucatarie este atras ca un magnet de dulapul cu detergenti si de suportul de cutite,in sufragerie vrea sa “guste” din pamantul de la flori,in baie isi propune sa prepare un “cocktail” multicolor din sampoane,geluri de dus…Gaseste ceva de facut in fiecare ungher al casei,nefiind nici o secunda constient de pericolele la care se expune.
Nici macar doua minute fara astampar
Interesul excesic pe care micutul meu de 1 an si 2 luni il arata fata de mediul inconjurator imi spune ca el se dezvolta.As fi ingrijorata daca pustiul meu ar sta linistit intr-un colt,fara sa fie captivate de lucrurile din jur.Atingand obiectele,tesaturile,plantele,alimentele isi exerseaza inteligenta si isi trezeste simturile.Daca ochii il ajuta sa inregistreze informatii despre culori si forme,degetelele ii permit sa descopere rolul obiectelor,greutatea lor,compozitia si textura,il invata sa compare,sa alinieze,sa puna in miscare.De curand a inteles si relatia cauza-efect:arunca jucaria-ea cade (mama o aduce),varsa apa pe covor-acesta se uda.
Siguranta inainte de toate
Am strans foarte bine lucrurile pe care nu are voie sa le atinga:produse periculoase,documente,unelte,obiecte ascutite,etc.Usa dulapiorului cu medicamente sta tot timpul incuiata si doar noi,parintii avem acces la ea si am montat dispozititve de siguranta la usile sertarelor la care bebe nu trebuie sa aiba acces.
Am amenajat un spatiu doar al lui de joaca,lipsit de riscuri.Asta nu-l impiedica sa fie tentat de”lucrurile pentru oameni mari”.Tonul este foarte important atunci cand ii interzic vreo actiune,desi caut sa folosesc de fiecare data aceleasi cuvinte.Am grija sa fiu un parinte hiperprotector care ingradeste autonomia copilului prin exces de vigilenta.
