Editoriale

Ana si Catalina, doua fetite de 11 ani, pleaca impreuna la cumparaturi. De fapt, Ana o roaga pe Catalina sa o insoteasca sa isi cumpere cateva chifle pentru pachetul de scoala din zilele viitoare, ocazie cu care poate mai gaseste ceva bun.

Viata aglomerata de parinte care este frant intre componenta sa socio-profesionala la care a muncit ani de zile si componenta de mama sau tata a dus in ultima vreme la tot felul de anomalii.

Cand o femeie devine mama, automat i se activeaza obiectivul vietii : sa fie o mama buna. In numele implinirii acestei dorinte, o femeie este in stare de orice.

Despre puterea cuvintelor “te iubesc” si “multumesc” stim cu totii, cel putin multi dintre noi am citit si stim teorie multa.

Cand un parinte Cand un parinte isi bate copilul, multa lume din jur sare sa il judece. Unii isi exprima in fata, altii in spate, revolta. Cum se poate? bate copilul, multa lume din jur sare sa il judece. Unii isi exprima in fata, altii in spate, revolta. Cum se poate? Cum sa dai nastere copilului, sa il iubesti, sa il ingrijesti cu asa mare devotament si sa ajungi in punctul de a-l lovi si nu doar o singura data?

Fetita de langa mine fusese la cumparaturi cu mama ei la un mall in apropierea casei noastre. Trebuie sa fi avut vreo 6 ani, avea un par frumos rosu carliontat, pistrui pe fata si un chip inocent ca de inger.

Mai multe persoane, printre care si eu, stateam cu

Micuta Diana e in culmea fericirii. Tocmai a aflat ca va pleca cu toata familia ei draga la mare, mami, tati, fratiorul mai mic Mihaita si catelul lor Pufi.

Imediat dupa ce o persoana mult iubita inceteaza din viata, in timpul socului si durerii este foarte normal sa ne intrebam daca au ajuns cu bine in cealalta parte, daca sufletul lor este bine si daca au mesaje de transmis pentru noi, cei ramasi aici sa le ducem dorul.

Cine crede ca celalalt apare si exista in viata sa ca sa ii umple golurile si sa ii aduca fericirea mult visata, traieste drama vietii sale.

Probabil ca nu intelegem ce inseamna sa simti credinta cu adevarat pana nu avem anumite experiente ale contactului cu lumea divina care ne reseteaza complet tot ce credem ca am sti despre ce inseamna scopurile vietii.

O tema din ce in ce mai intalnita din discutiile parintilor este legata de sexualitatea copiilor si uneori si despre homosexualitate.

Numai cei ce au trecut prin acest dureros proces de travaliu al pierderii unui suflet drag te pot intelege ce simti. Iti pot da opinia lor, un bun sfat ori cuvinte de alinare.

Nu suntem singuri. Intotdeauna exista o mana intinsa spre fiecare dintre noi si impreuna putem depasi situatii delicate de viata.

Viata poate fi nedreapta uneori. Ne poate lasa cu gura cascata si fara explicatii. Multi dintre noi putem fi prinsi in situatii in care emotiile ne sufoca pentru ca fie suntem furiosi, fie tristi, fie deznadajduiti, fie nu intelegem de ce traim ceea ce traim.

Daca am fi suficient de deschisi in fata mesajelor de dincolo unde e o mare aglomeratie de fiinte dragi mutate inapoi Acasa, de ghizi, ingeri?

Cand ne deschidem inima, se deschid si alte inimi atinse de emotiile ce curg din ea. Si astfel, impreuna, avem sansa de a ne vindeca si a gasi impacarea de a merge mai departe atunci cand viata ne izbeste dintr-o parte in alta.

Sa recunoastem, nu este usor in ziua de azi sa fii parintele unui copil scolar ce se confrunta cu multe note, lucrari, materie multa, presiune mare din toate partile.

O dupa-amiaza de primavara, asa cum sunt toate atunci cand esti in criza de timp la job: te bucuri cu ochii de vremea de afara dar nu stii ce sa faci mai intai. O fereastra in program apare si imi dau seama ca as putea sa iau fetita de 4 ani de la gradi ceva mai devreme si sa o aduc la serviciu.

Cand ne hotaram sa avem un copil, e bine sa fim constienti ca acest lucru inseamna sa contractam fata de el cea mai inalta datorie din cate pot exista pe lume. Micutii nostri vin la noi cu un bilet de chemare la viata si par ca ne spun: “m-ati chemat, am venit, ce imi puteti darui ca sa ma formati pentru aceasta viata?”.

De cand s-a nascut fetita mea am reinceput vizitele in parcurile de “bebelusi” si am constatat ca nimic nu s-a schimbat fata de acum 10 ani, cand faceam acelasi lucru cu baiatul cel mare.