Ţi s-a întâmplat să fii stresat deşi, aparent, nu ai nici un motiv? Crezi că eşti calm, însă ceva neaşteptat se întâmplă şi brusc începi să ţipi stresat ca şi cum toate relele din lume s-ar fi abătut asupra ta? Este ca şi cum ai fi fost sub stres de ore întregi doar că tu n-ai simţit nimic. Şi, nu, nu este nici o criză a vârstei care s-a declanşat brusc. Hormonii care declanşează stresul sunt afectaţi de tot felul de lucruri aparent inofensive pe care ştiinţa abia acum a început să le ia în calcul. Iată câteva exemple!

 

 

 

Birourile de tipul open space pot fi un factor care declanşează stresul

Oamenii au nevoie de puţină intimitate chiar şi la locul de muncă, însă tot mai multe birouri sunt open space în aceste zile, unde fiecare poate urmări şi poate fi urmărit de colegi. Iar acest lucru este foarte stresant pe mulţi oameni.

Nu este vorba neapărat despre biroul în sine, ci despre oamenii din el şi de ceea ce ei fac, chiar dacă realizezi că eşti stresat sau nu. Ceea ce nu ştiai despre stres este că poţi fi stresat fără să ştii exact cauza. Te poate enerva tipul din spatele tău care se plimbă de colo până colo sau eşti stresat de conversaţia al cărei subiect pari că eşti însă din care nu auzi nimic, de zgomotul produs de scaunul tipului de lângă tine care scoate un zgomt enervat de fiecare dată când se mută şi de multe alte lucruri de acelaşi fel care fac parte dintr-un birou de tip open space.

Nu este de mirare că diferite studii au demonstrat că oamenii care lucrează în astfel de birouri sunt stresaţi chiar dacă ei nu conştientizează mereu acest lucru. Şi tocmai de aceea, oamenii de ştiinţă au descoperit că acest tip de birou poate duce la tensiune arterială crescută, stres, conflicte. Iar dacă toate aceste lucruri se ştiu, oare de ce companiile continuă să-şi aranjeze birourile astfel? Răspunsul este simplu: costurile birourilor open space sunt cu 20% mai mici decât ale celor normale.

 

 

 

Stresul poate fi declanşat şi de zgomotele de fundal, chiar dacă sunt reduse

Trăim într-o lume atât de zgomotoasă încât chiar şi camera pe care tu o consideri liniştită este plină de zgomote precum cel făcut de maşinile care trec pe stradă, zgomototul făcut de luminile fluorescente, bâzâitul pc-ului etc. Toate acestea fac parte din viaţa noastră.

Te-ai obişnuit cu toate aceste zgomote, nu le mai iei în seamă, ba mai mult dacă ar dispărea peste noapte liniştea ţi s-ar părea mult prea apăsătoare. Însă prezenţa lor permanentă nu înseamnă că nu te stresează.

Un studiu realizat în Austria a scos la iveală faptul că persoanele care locuiau în apropierea unor autostrăzi aveau tensiunea ridicată, chiar dacă zgomotele produse de maşini nu erau puternice. În plus, copiii care locuiau în cartiere cu un nivel al zomotului scăzut erau mai predispuşi la stres în situaţiile solicitante.

Şi cu cât zgomotul de fundal este mai sever cu atât mai drastice sunt efectele: copiii care trăiesc lângă un aeroport sau lângă autostrăzi aglomerate au obţinut rezultate mai mici la testele de citire şi sunt mai înceţi în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor de vorbire. Hormonii stresului influenţează negativ abilităţile creierului de memorare a informaţiilor întrucât determină creierul să se focuseze pe lucrurile „mai importante” care se desfăşoară în fundal. Din punct de vedere a evoluţiei, stresul este un răspuns la pericol; dacă se apropie un lup sau un urs în pădure, nu vei supravieţui dacă continui să pictezi un tablou. Însă într-o lume în care atacurile animalelor sălbatice sunt rare, stresul face creierul să se concentreze pe lucrurile neimportante care se întâmplă în jurul nostru.

Adulţii care au fost supuşi la zgomote de fundal regulat pot prezenta simptome precum tensiune arterială ridicată, ulcere, un sistem imunitar slăbit sau tendinţă spre sinucidere.

 

Citeste continuarea: 1 2