Abuzul emotional asupra copiilor are o pondere mai mare in mediul educational decat in alte medii si reprezinta un comportament intentionat ce se manifesta prin orice conduita care intimideaza, injoseste, pedepseste, umileste, devalorizeaza, supune sau controleaza, este de parere psihologul Iuliana Fűlas.
Una dintre cele mai importante sarcini ale unui parinte responsabil este sa trezeasca in copiii sai dorinta de a citi. Obiectivul poate fi mai greu sau dimpotriva foarte usor, in functie de firea fiecarui copil.
Aceasta problema este adusa in discutie de multi parinti. Tocmai de aceea am selectat si situatia cu care se confrunta Mihaela, o cititoare a site-ului nostru
Terorizarea unor copii de catre colegii de clasa sau de scoala a devenit o adevarata plaga mondiala.
Ca adulti avem tendinta sa mergem la culcare cat mai tarziu si tocmai de aceea nu suntem un model foarte bun pentru copii.
In general, parintii isi doresc tot ce este mai bun pentru copiii lor. Vor sa le ofere tot ce n-au avut ei insisi atunci cand erau micuti.
Sunt multe contexte de viață care ne arată că legăturile emoționale autentice și profunde pot crea o bază importantă pentru modul în care ajungem să facem alegeri pentru propria viață.
Diminețile nu sunt musai o cursă cu obstacole. Când copilul „se împotmolește” la spălat pe dinți, îmbrăcat, ghiozdan, ce se întâmplă de fapt?
Agresivitatea copiilor este un fenomen care capătă din ce în ce mai multă amploare, iar părinţii trebuie să includă şi acest capitol în educaţia copiilor lor. Nu este zi să nu vezi măcar o ştie despre violenţa la copii, şicanări şi agresiuni verbale. Sunt copii care, pur şi simplu, se simt bine şicanându-şi colegii mai „slabi”. Le place senzaţia de putere, de dominare şi orgoliul lor este „hrănit” de teama şi furia pe care o stârnesc „victimelor”.
Creșterea și educarea copiilor este o sarcină complexă. Mai mult, e nevoie de mult ”dezvăț” din partea noastră, ca părinți.
Temele pentru acasă sunt de zeci de ani un subiect controversat, discutat intens de părinți, profesori și psihologi.
Anxietatea nu este o problemă „doar de adulți”. Din ce în ce mai mulți copii, inclusiv cei din ciclul primar, se confruntă cu teamă, nesiguranță și presiune emoțională, adesea fără să știe cum să ceară ajutor.
Încrederea în sine nu se naște peste noapte, ci se construiește zi după zi, prin mici gesturi, cuvinte și experiențe care îi arată copilului că este valoros, capabil și iubit.
Cititul nu mai este pentru mulți copii o activitate firească, ci o provocare. Într-o lume plină de ecrane, notificări și jocuri rapide, răbdarea de a parcurge o carte pare un lux.
Tableta și telefonul au devenit prelungiri firești ale copilăriei moderne. Desenele animate, jocurile educative și conversațiile cu prietenii fac parte din universul digital al celor mici.
Pentru un copil, a-și face prieteni noi nu este doar o chestiune de joacă — este un pas important în dezvoltarea sa emoțională și socială.
Cand este copilul pregatit sa ramana singur acasa? Aceasta intrebare are mai multe raspunsuri. Depinde de fiecare copil in parte, de maturitatea, judecata si de nivelul de confort la ideea ca este singur acasa si trebuie sa se descurce.
Rivalitatea dintre frați este una dintre cele mai comune provocări din familie. Fie că se ceartă pentru jucării, atenția părinților sau cine se așază primul la masă, micile conflicte pot deveni obositoare pentru toată lumea.
Îmi amintesc perfect prima zi de grădiniță a fiului meu. Emoțiile erau amestecate – bucurie că începe o etapă nouă, dar și teamă: „Oare se va adapta? Oare va plânge? Cum voi face față dacă nu vrea să rămână?”.
Primul moment în care copilul tău spune o minciună nu e doar un episod trecător, ci un punct de cotitură în dezvoltarea lui.