Argumentul moral asupra existenţei lui Dumnezeu
Acest argument este deosebit de vechi şi susţine că Dumnezeu există pentru că:
1. Se observă clar că există moralitate în lume.
2. Credinţa în Dumnezeu este explicaţia acestei moralităţi din lume, mai mult decât oricare alt motiv.
3. De aceea, a crede în Dumnezeu este de preferat decât a nu crede în El.
Contraargument
Cei ce susţin vehement contraargumentaţia, afirmă că cele de mai sus sunt corecte din punct de vedere tehnic cu condiţia ca toate trei punctele să fie acceptate şi acceptabile, iar majoritatea criticilor refuză să accepte primul punct, anume că există moralitate în lume. Ei se ceartă între ei, dar totuşi susţin împreună că moralitatea nu este universală. De exemplu crimele făcute de soldaţi în Cruciadele din 1099 când se omorau bărbaţii, femeile şi copiii din Ierusalim erau perfect acceptate conform reperelor de moralitate ale acelor vremuri, dar nu mai aveau urmă de moralitate conform standardelor ulterioare. Thomas Hobbes susţine că moralitatea se bazează întotdeauna de societatea din jurul său, ca atare nu este niciodată obiectivă. La fiecare epocă, alte repere morale sunt valabile.
Argumentul rangului asupra existenţei lui Dumnezeu
Această teorie aparţine lui St. Thomas Aquinas în cartea sa “Cele 5 dovezi pentru Dumnezeu” şi încă întreţine vii controverse. Teoria aceasta porneşte de la existenţa gradelor de comparaţie, întrucât au fost descoperite diverse trepte de “mai mult” sau “mai puţin” pentru adevăr, bunătate, nobleţe sau altele.
Deci Dumnezeu există pentru că există grade de comparaţie. Şi spunem despre ceva că este dumnezeiesc atunci când se apropie de perfecţiune. Deci, Cel mai bun, Cel mai nobil, Adevărul, întruchiparea perfecţiunii este Dumnezeu. Aşa cum “Mai fierbinte” te duce cu gândul la “cea mai mare căldură”. Mai exact, lucrurile care sunt cele mai adevărate sunt cele mai bune. Focul, “cea mai mare căldură”, este cauza principală a căldurii. Drept urmare, există ceva care este cauza existenţei tuturor lucrurilor, ceva dumnezeiesc, sursa tuturor perfecţiunilor. Iar acesta nu poate fi decât Dumnezeu.
Contraargument
Cel mai aprig opozant al acestui argument consideră că nu trebuie să credem în ceva de o intensitate mai mare ca să crezi că există ceva de intensitate mai mică. Richard Dawkins, cel mai cunoscut ateu al acestor vremuri, argumentează pragmatic faptul că, doar pentru că suntem în preajma unui obiect care miroase puternic, de exemplu, nu presupune că trebuie să credem că există neapărat un alt obiect cu un miros cu mult mai puternic decât acesta ca să acceptăm existenţa primului.
