Pentru gravide: Afla ce invata bebelusii inca din burta mamei

Un nas prin mama

Un copil nenascut nu doar gusta mancaruri prin mama sa dar le poate la fel de bine si mirosi. Doctorii au raportat ca, la nastere, lichidul amniotic are miros fie de usturoi, de fenicul sau de alte arome consumate cu predilectie de mama in timpul sarcinii. Lichidul amniotic pe care copilul il inghite si respira, nu are doar mirosul alimentelor mancate de mama dar chiar si mirosul mamei in sine.

Acesta este, de fapt, felul in care nou-nascutii isi recunosc mama. Este posibil ca in primele ore de la nastere, simtul mirosului sa il ajute pe copil sa isi identifice mama, mai mult decat privirea sau auzul, afirma specialistii studiului. De fapt, studiile arata ca, daca mama se spala pe un san, sugarul refuza sa suga de la acel san si il prefera pe celalalt. De aceea unii medici recomanda mamelor sa nu isi faca dus pana dupa macar primul alaptat la san, pentru a permite ca aroma lor naturala sa stabileasca relatia mama-copil-hrana.

Ghid Sfatulparintilor.ro: 100 de expresii care fac rau copiilor, interzise unui parinte bun. Il poti cumpara de aici!

Bebelusii viseaza?

Prin testele cu ultrasunete, cercetatorii au dovezi clare ca bebelusii din uter au miscari rapide oculare exact ca atunci cand oamenii viseaza (somn de tip REM), iar acest lucru se intampla incepand cu saptamanile 32-36. Nimeni nu stie daca ei viseaza, cat timp undele creierului lor nu pot fi inca monitorizate, insa medicii cred ca este totusi posibil acest lucru.

De fapt, obiceiul de somn al fetusilor in acest stadiu de dezvoltare seamana mult cu cel al nou-nascutilor: ei isi petrec mult timp in somnul de tip REM dar si in somnul adanc in care nu exista miscare oculara. Tot cercetatorii au observat ca bebelusii in uter au si stari de alerta in somn, ceea ce sugereaza ca se pot concentra la ceva, cum ar fi la mama vorbind, de exemplu.

Citeste si: Probleme de crestere la bebelusi si solutiile lor. Ce sunt puseele de crestere care sperie parintii

Pregatiti pentru lumea cea mare

Bebelusii investigheaza cu agilitate orice descopera si pe care pun mana, iar distractia incepe de la nastere. In jurul saptamanii 20 din viata intrauterina, fetusii deja reactioneaza la ce e in jurul lor. Dar abia in trimestrul al treilea incep sa devina curiosi despre viata lor intrauterina. Desi nu au cu ce sa se joace acolo, fetusii incearca sa se distreze sugandu-si degetele si mainile, in special degetul mare, pe care il descopera in jurul saptamanii 18.

Ei “merg” impingand in peretele uterin cu picioarele, trag, se rasucesc si se joaca cu cordonul ombilical si chiar practica respiratia.

Toata aceasta joaca ii ajuta sa isi dezvolte reflexe importante de care au nevoie dupa ce se nasc.

A suge nu este doar crucial ca sa se hraneasca dar va fi si o sursa de confort si alinare. A simti lucrurile cu gura este un mod important pentru copiii mici ca sa exploreze lumea. Umplerea plamanilor si miscarea diafragmei sus – jos, cu lichid amniotic in loc de oxigen, este o practica buna; atunci cand se vor naste, deja vor fi invatat sa respire singuri.

Medicii cred ca impingerea peretelui uterin probabil ii ajuta pe fetusi sa isi dezvolte abilitatea de a ajunge la sanul mamei imediat dupa nastere. Cand un nou nascut este pus pe abdomenul mamei, primul lui instinct primar este sa loveasca cu piciorusele: in prima sa ora de viata, el isi va croi drum spre sanul mamei, ghidat de miros, conform cercetarilor dr Marshall Klaus, autorul cartii “Uimitorul tau nou-nascut”.

Urmare a concluziilor acestui studiu, dr. Klaus si alti cercetatori neonatologi pledeaza pe langa maternitati sa schimbe procedura de a manevra nou-nascutii: in loc ca imediat sa ii cantareasca, masoare si spele pe sugari, ei sugereaza ca dupa o examinare initiala sa fie pusi imediat intre cei doi sani ai mamei si sa ii lase asa cel putin o ora inainte de a trece la alte proceduri necesare.

Toate cele de mai sus vin in intarirea afirmatiei faptului ca un bebelus nu asteapta in mod pasiv in uterul mamei pana la momentul nasterii. El reuseste sa isi construiasca abilitati importante si sa dezvolte o relatie foarte puternica cu una din persoanele cele mai importante din lume pentru el – mama sa.

Cu atat mai mult, responsabilitatea mamei cu privire la ce mananca, ce vorbeste, ce face, ce simte si ce gandeste, ce stil de viata are, este cruciala pentru nasterea unui copil sanatos nu doar fizic, dar si mental si mai ales emotional, cu alte cuvinte a unui bebelus fericit si satisfacut.

© Pachangas | Stock Free Images

Citeste continuarea: 1 2