Răceală sau gripă la copil? Cum le deosebești, ce simptome trebuie să te îngrijoreze și când trebuie să suni medicul
Copilul începe să tușească, îi curge nasul și, câteva ore mai târziu, apare febra. Este o răceală obișnuită sau ar putea fi gripă? Pentru părinți, diferența nu este întotdeauna ușor de observat, mai ales că cele două infecții pot avea simptome asemănătoare. Există însă câteva indicii importante: cât de repede a început boala, intensitatea febrei, durerile musculare și starea generală a copilului. Medicii atrag atenția că gripa poate provoca uneori complicații serioase, în special la copiii mici sau la cei cu boli cronice. Iată cum recunoști semnele, ce poți face acasă și în ce situații este important să ceri ajutor medical.
O dimineață cu nas înfundat și câteva strănuturi nu pare, de obicei, un motiv de alarmă. Copilul se joacă, cere de mâncare și își continuă activitățile, chiar dacă este puțin mai obosit. În alte situații, lucrurile se schimbă în numai câteva ore: apare febra, copilul devine apatic, se plânge că îl dor capul și picioarele și nu mai are chef nici de activitățile preferate.
Ambele situații pot fi provocate de infecții respiratorii virale, dar evoluția lor poate fi diferită. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), răceala și gripa sunt provocate de virusuri diferite. Gripa este cauzată de virusurile gripale, în timp ce răceala poate fi produsă de numeroase alte virusuri, inclusiv rinovirusuri. În general, gripa începe mai brusc și provoacă simptome mai intense, însă aceasta nu este o regulă care permite stabilirea diagnosticului fără evaluare medicală.
Mai ales la copii, manifestările se pot suprapune. De aceea, părinții trebuie să urmărească nu doar febra sau tusea, ci și respirația, hidratarea, nivelul de energie și schimbările de comportament.
Răceală sau gripă? Diferențele pe care le pot observa părinții
O răceală obișnuită începe frecvent treptat. În prima zi, copilul poate strănuta sau se poate plânge că îl ustură gâtul. Ulterior apar nasul înfundat, secrețiile nazale și tusea. Febra poate lipsi, deși la copiii mici este posibil să apară și în cazul unei răceli.
Gripa are adesea un debut mai brusc. Un copil care dimineața părea sănătos poate ajunge până seara să aibă febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap și o stare accentuată de oboseală. Tusea poate fi supărătoare, iar unii copii pot prezenta vărsături sau diaree, manifestări întâlnite mai frecvent la copii decât la adulții bolnavi de gripă.
Principalele diferențe dintre răceală și gripă
| Simptom | Răceală | Gripă |
| Debut | De obicei treptat | Frecvent brusc |
| Febră | Poate lipsi; posibilă la copiii mici | Frecventă, uneori ridicată |
| Nas înfundat și secreții nazale | Foarte frecvente | Pot apărea |
| Strănut | Frecvent | Mai puțin caracteristic |
| Dureri musculare | De obicei ușoare | Pot fi intense |
| Dureri de cap | Mai puțin frecvente | Frecvente |
| Oboseală | De regulă moderată | Poate fi accentuată |
| Tuse | Frecvent ușoară sau moderată | Poate fi puternică și persistentă |
| Vărsături și diaree | Nu sunt caracteristice | Pot apărea, mai ales la copii |
| Risc de complicații | De regulă redus | Mai mare, în special la copiii vulnerabili |
Aceste diferențe sunt orientative. Un copil poate avea gripă fără febră mare, iar o altă infecție respiratorie poate provoca simptome la fel de intense. COVID-19, infecția cu virusul respirator sincițial (VRS) și alte boli respiratorii se pot manifesta asemănător. Atunci când identificarea virusului poate influența tratamentul, medicul poate recomanda testarea.
Febra mare înseamnă automat gripă?
Nu. Deși febra este frecventă în gripă, temperatura nu reprezintă singură un criteriu de diagnostic. Unii copii cu gripă pot avea febră ridicată, în timp ce alții pot prezenta temperaturi moderate sau chiar pot trece prin infecție fără febră. Pe de altă parte, și alte infecții virale sau bacteriene pot provoca temperaturi mari.
Un aspect esențial este starea generală a copilului. Un copil care are febră, dar bea lichide, respiră normal, răspunde la întrebări și redevine interesat de ceea ce se întâmplă în jur atunci când temperatura scade poate fi într-o situație diferită de cea a unui copil care rămâne greu de trezit, respiră cu dificultate sau nu poate bea. Asta nu înseamnă că febra trebuie ignorată, ci că medicii o evaluează împreună cu vârsta, durata simptomelor și celelalte semne de boală.
Există însă o excepție foarte importantă: la un copil mai mic de trei luni, temperatura de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală urgentă, chiar dacă bebelușul nu pare foarte bolnav. La această vârstă, infecțiile serioase pot evolua rapid și uneori nu provoacă de la început simptome evidente.
Citeste continuarea: 1 2 3 4 5
