Răceală sau gripă la copil? Cum le deosebești, ce simptome trebuie să te îngrijoreze și când trebuie să suni medicul
De ce gripa poate fi mai periculoasă pentru copiii mici?
Majoritatea copiilor se recuperează după gripă fără complicații grave, dar infecția nu trebuie confundată cu o răceală mai puternică. Virusurile gripale pot afecta nu doar nasul și gâtul, ci și căile respiratorii inferioare. Printre complicațiile posibile se numără pneumonia, infecțiile urechii, deshidratarea și agravarea unor boli preexistente, precum astmul. În cazuri rare, gripa poate provoca probleme severe care necesită spitalizare. Copiii sub cinci ani, în special cei mai mici de doi ani, sunt considerați mai vulnerabili. Riscul poate fi mai mare și în cazul copiilor cu boli pulmonare, cardiace, diabet, afecțiuni neurologice sau imunitate compromisă. CDC subliniază că, deși gripa poate afecta orice copil, aceste categorii au nevoie de o atenție suplimentară, inclusiv de evaluarea rapidă a posibilității unui tratament antiviral.
Ce poți face acasă dacă micuțul are răceală sau gripă?
Atunci când copilul are o infecție respiratorie necomplicată și medicul nu a indicat altceva, îngrijirea de acasă urmărește ameliorarea simptomelor și prevenirea deshidratării. Cel mai important este să îi oferi lichide suficient de des. Apa, laptele matern sau formula, după vârstă, și alte băuturi potrivite pot ajuta la menținerea hidratării. Dacă micuțul nu are poftă de mâncare pentru o perioadă scurtă, nu îl forța să mănânce, dar urmărește atent cât bea și cât urinează. Pentru nasul înfundat, soluțiile saline pot ajuta la fluidizarea secrețiilor. La sugari, curățarea blândă a nasului, cu dispozitive potrivite vârstei, poate facilita hrănirea și somnul. Evită aspirarea excesivă, care poate irita mucoasa nazală. Odihna este importantă, dar nu este nevoie să obligi copilul să stea permanent în pat dacă se simte suficient de bine pentru activități liniștite. Oferă-i un mediu confortabil și timp să se refacă.
În cazul febrei care provoacă disconfort, paracetamolul sau ibuprofenul pot fi utilizate atunci când sunt potrivite vârstei și stării de sănătate, respectând dozele calculate pentru greutate și recomandările medicale. Nu administra ibuprofen copiilor sub șase luni fără recomandare medicală și evită-l atunci când copilul este deshidratat. Nu administra aspirină copiilor cu infecții virale, din cauza riscului de sindrom Reye. Medicamentele combinate pentru răceală și tuse nu sunt potrivite pentru toți copiii. NHS recomandă ca, la cei sub șase ani, produsele fără prescripție pentru tuse și răceală, inclusiv decongestionantele, să nu fie administrate decât la recomandarea medicului sau farmacistului. Pentru calmarea tusei, mierea poate fi utilă la copiii care au împlinit un an, însă nu trebuie administrată niciodată sugarilor sub 12 luni, din cauza riscului de botulism infantil.
Antibioticele ajută copilul să se vindece mai repede?
Nu atunci când infecția este provocată exclusiv de virusuri. Antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu împotriva virusurilor care produc răceala și gripa. Administrarea lor fără indicație medicală nu scurtează boala și poate provoca reacții adverse. În plus, utilizarea nejustificată contribuie la dezvoltarea rezistenței bacteriene la antibiotice. Există însă situații în care o infecție virală este urmată de o complicație bacteriană, precum anumite pneumonii sau otite. În asemenea cazuri, medicul stabilește dacă este necesar tratamentul antibiotic, în funcție de examinare și de diagnosticul copilului. Nu începe un antibiotic doar pentru că febra este mare, secrețiile nazale și-au schimbat culoarea sau tusea durează de câteva zile.
Citeste continuarea: 1 2 3 4 5
