Cu ce probleme emoționale se confruntă adolescenții?

Adolescența este o perioadă de tranziție pe parcursul căreia au loc schimbări micro și macro la nivelul întregului univers psihic al tinerilor. Adolescența este o perioadă crucială pentru dezvoltarea obiceiurilor sănătoase sociale și emoționale importante pentru bunăstarea mentală pe parcursul întregii vieți. Aceste obiceiuri includ adoptarea unor modele sănătoase de somn, exerciții fizice regulate, dezvoltarea abilităților de adaptare, de rezolvare a problemelor interpersonale, gestionarea emoțiilor etc. și de aceea mediile de protecție și de susținere în familie, la școală și în comunitatea mai largă sunt importante în acest sens.

Adolescența este caracterizată de procese accelerate de schimbare a funcționării biologice (apariția modificărilor hormonale, atingerea maturității fizice și sexuale) cognitive (modalități mai sofisticate de gândire), sociale (asumarea de noi roluri în raport cu liceul/facultatea și serviciul) prin confruntarea cu noi provocări și experiențe. La finalul acesteia se poate observa o restructurare psihologică, o nouă imagine despre sine si despre ceilalți, cât și o stabilizare a trăsăturilor de personalitate.

Citeste si: Ce putem face pentru a ne ajuta copiii să navigheze corect și util pe social media? Sfaturile psihologilor!

Factori determinați pentru problemele emoționale ale adolescenților

Mulți factori sunt implicați în sănătatea mintală a adolescenților. Cu cât adolescenții sunt mai expuși la mulți factori de risc, cu atât impactul potențial asupra sănătății lor mintale este mai mare. Factorii care pot contribui la stres în timpul adolescenței includ: 

• expunerea constantă la adversitate, conflicte, nedreptăți
• presiunea socială de a se conforma cu semenii lor
• influența mass-media și normele de gen pot exacerba diferența dintre realitatea trăită de un adolescent și percepțiile sau aspirațiile acestuia pentru viitor
• calitatea vieții familiale
• relațiile cu semenii lor de aceeași vârstă 
• violența (în special violența sexuală și hărțuirea)
• educația dură și rigidă
• lipsa limitelor și a unei comunicări constructive cu persoanele de referință
• probleme socio-economice

Printre cele enumerate mai sus, unii adolescenți sunt expuși unui risc mai mare de afecțiuni de sănătate mintală din cauza condițiilor lor de viață, a stigmatizării, discriminării sau excluderii sau a lipsei accesului la sprijin și servicii de calitate. Acestea includ:

• adolescenți care trăiesc în medii umanitare și fragile; 
• adolescenți cu boli cronice, tulburări din spectrul autist, dizabilități intelectuale sau altă afecțiune neurologică; 
• adolescentele însărcinate, părinții adolescenți sau cei aflați în căsătorii timpurii sau forțate; 
• adolescenții orfani; 
• adolescenți din medii etnice sau sexuale minoritare sau din alte grupuri discriminate

Citeste si; 7 direcții de acțiune când copilul are comportamente de „dictator“

Incursiuni științifice asupra problematicii vieții emoționale a adolescenților

Adolescența este o perioadă unică și formativă. Schimbările fizice, emoționale și sociale, inclusiv expunerea la sărăcie, abuz sau violență, pot face adolescenții vulnerabili la probleme de sănătate mintală. La nivel global, se estimează că 1 din 7 (14%) tineri de 10-19 ani se confruntă cu afecțiuni de sănătate mintală (acestea rămân în mare parte nerecunoscute și netratate), reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă.

Asociația Americană de Psihologie (APA) sondează periodic stresul în publicul american, iar din 2013, adolescenții au raportat niveluri mai mari de stres decât adulții. În sondajul APA din 2018, adolescenții au raportat o sănătate mintală mai proastă și un nivel mai ridicat de anxietate și depresie decât toate celelalte grupe de vârstă.

De asemenea, aceste constatări sunt în concordanță și cu alte sondaje și încă nu există date care să contracareze această tendință.

O analiză din 2019 realizată de Jean Twenge, autor al cărții iGen și profesor de psihologie la Universitatea de Stat din San Diego, a arătat că între anii 2005 și 2017, adolescenții și adulții tineri au experimentat o creștere semnificativă a tulburărilor psihologice grave, a depresiei majore și a sinuciderii. Și un sondaj din 2018 al Asociației Americane de Sănătate a Colegiului, care a fost raportat la peste 26.000 de studenți a concluzionat faptul că aproximativ 40-60% dintre adolescenți au raportat episoade semnificative de anxietate sau depresie în timpul anului – o creștere de aproximativ 10% față de același sondaj realizat în 2013. Mai mult decât atât, sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-19 ani.

Adolescența nu este o boală psihică, ci este un proces complex de dezvoltare.

De ce există atunci astfel de cifre în legătură cu afecțiunile psiho-emoționale de care suferă adolescenții vremurilor prezente? Un studiu canadian longitudinal prospectiv care evaluează oamenii în timp a chestionat aproape 1.700 de adolescenți în mai multe momente, până la o perioadă de șase ani. Rezultatele au arătat că utilizarea rețelelor sociale nu a dus la depresie, nici la fete, nici la băieți. Cu toate acestea, invers a fost adevărat: depresia la fetele de gimnaziu (deși nu la băieți) la începutul studiului a prezis o utilizare mai mare a rețelelor sociale doi ani mai târziu. Cu alte cuvinte, utilizarea intensă a rețelelor sociale poate fi un semn de îngrijorare, nu pentru că provoacă suferință în primul rând, ci pentru că poate fi un simptom care indică stresul subiacent. 

Cu cât rețelele sociale există mai mult timp, cu atât tinerii și familiile devin mai bune în gestionarea acesteia.

Sondajul APA privind stresul adolescenților a arătat că adolescenții folosesc rețelele sociale în moduri diferite și este de remarcat faptul că 55% dintre adolescenți o consideră o sursă de sprijin social. De asemenea, părinții și adolescenții înțeleg mai bine modul în care rețelele sociale „piratează” creierul (cum sunt codificați algoritmii de recompensă pentru a crea dependență maximă). Acest lucru este valabil mai ales într-un creier în curs de dezvoltare, când circuitele recompensei și arhitectura dopaminei care „blochează” răspunsurile la plăcere sunt remodelate. Drept urmare, mulți părinți limitează utilizarea rețelelor sociale de către adolescenți și îi ajută pe aceștia să înțeleagă importanța menținerii unei „igiene stricte” în ceea ce le privește.

Stresul și adolescența pot crea premisele unei ”furtuni perfecte”.

Până de curând, oamenii de știință credeau că valoarea de bază a unui individ pentru reactivitatea la stres a fost mai mult sau mai puțin stabilită în primii doi ani de viață. Cu toate acestea, noi cercetări sugerează că pubertatea ar putea deschide din nou acea fereastră de sensibilitate pentru o a doua șansă de a recalibra sistemul de stres – în bine sau în rău, în funcție de context: dacă mediul este susținător în adolescență, această a doua oportunitate ar putea atenua problemele anterioare și să îmbunătățească adaptarea pe termen lung. Cu toate acestea, dacă contextul este dur și stresant, fără ameliorare sau reparare, sistemul de stres se poate remodela pentru vulnerabilitate și poate pregăti ”terenul” psiho-emoțional pentru viitoarele boli mintale pe care le vor suferi adolescenții în viața adultă și nu numai. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților. Adolescenții cu afecțiuni de sănătate mintală sunt deosebit de vulnerabili la excluziune socială, discriminare, stigmatizare (care afectează disponibilitatea de a căuta ajutor), dificultăți educaționale, comportamente de asumare a riscurilor, boli fizice și încălcări ale drepturilor omului.

Citeste continuarea aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

foto: Depositphotos.com