Triada abuzator-victimă-salvator. Implicațiile acestor roluri în viața noastră

Orice relație din viața noastră presupune interacțiune. Orice interacțiune din viața noastră presupune roluri sociale. Orice rol social presupune adoptarea unui comportament care să ne ajute să ne împlinim anumite nevoie și să cream spațiu de comunicare cu cel din fața noastră. Totodată, atunci când vorbim despre roluri sociale, vorbim și despre roluri de putere pentru că fiecare relație este ca o diadă, ca două opuse care se atrag spre centru, acel centru care este construit și susținut prin încredere, respect, devotament. 

Psihologul Stephen Karpman a venit cu teoria că în relațiile umane lipsite de autenticitate, vedem adesea mecanisme pe care le-a numit „jocuri de control”. O parte din aceste jocuri implică ideea că oamenii adoptă, practic, trei roluri sau atitudini și anume: 

• victima 
• persecutorul 
• salvatorul 

Acesta este triunghiul dramei. Fiecare situație disfuncțională are o persoană care efectuează abuzul (abuzatorul/persecutorul), o persoană care aparent este vizată (victima) și persoana care încearcă să ajute victima să scape din situația creată. (salvatorul)

Triunghiul dramei a fost descris pentru prima dată de Stephen Karpman în anii 1960. Este un model de interacțiuni sociale disfuncționale și ilustrează un joc de putere care implică aceste trei roluri, fiecare rol reprezentând un răspuns comun și ineficient la conflict. Călătoria în jurul triunghiului poate fi făcută cu noi înșine sau cu alții, cum ar fi un soț, un copil, un coleg de muncă etc. Cei mai mulți dintre noi suntem programați neurologic să jucăm aceste trei roluri și alegem conștient sau inconștient un rol în funcție de contextual în care ne aflăm.

Citeste continuarea aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700

Mail: contact@clinicaaproape.ro

Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

foto: Depositphotos.com