Tot în pulpa de ananas se regăsesc zaharuri bazate pe levo-fructoză si substanţe cu pseudo-structură steroidă, adică asemănătoare cortizolului sau hormonilor sexuali. Aceste substanţe, regăsite în cantităţi infime, de sub 0,001mg/kg de fruct proaspăt, pot influenţa însă unele procese biochimice complexe din creier, ficat si unele glande cu secreţie de steroizi precum suprarenalele, ovarele si testiculele.
1. Protejează ficatul
Laboratorul organismului, asa cum mai este numit ficatul de către biologi, este unul dintre organele cele mai solicitate, fiind responsabil atât de transformarea hranei în substanţe nutritive accesibile celulelor, cât si de procesele de dezintoxicare si producţie a materiei de bază pentru celulele sângelui. Substanţele active cu structură peptidică din ananas acţionează indirect asupra unor celule din ficat specializate în transformarea glucozei în substanţe de rezervă. Simpla fixare a asa-numitei peptide L12 pe unele celule din ficat poate creste eficienţa transformării mai eficiente a glucozei în grăsimi sau glicogen, atunci când glicemia este crescută. Dimpotrivă, aceleasi peptide legate de celula hepatică pot stimula mecanismul invers, adică de transformare a rezervelor în glucoză. Ca urmare, se poate trage concluzia că cei care consumă frecvent ananas au o glicemie mai stabilă, riscul de diabet fiind mai redus. Totodată, o eficienţă mai crescută a controlului hepatic al mecanismelor de glicogenoliză, adică a desfacerii glicogenului în glucoză si glicogeneză permite o mai bună funcţionare a pancreasului, mai ales în ceea ce priveste eliberarea de insulină. În acelasi timp, sporirea controlului asupra lipogenezei, adică a transformării nutrienţilor în grăsimi, scade riscul de obezitate, dar si pe cel de ridicare a colesterolului. Prin aceste efecte, consumul de ananas ne poate păstra atât echilibrul ponderal, ferindu-ne de îngrăsare excesivă, cât si un sistem circulator sănătos, mai puţin predispus la infarct sau accidente cerebrale.
Date extrem de recente rezultate din cercetările efectuate de medicii americani au demonstrat că aceleasi peptide de tip L12 se pot lega de alte peptide din celula hepatică, crescând eficienţa descompunerii substanţelor toxice. Astfel, substanţele nocive ajunse în organism prin alimentaţie, asa cum ar fi E-urile sau dioxinele, ca si substanţele poluante inhalate sau toxice sunt mai rapid neutralizate în cazul în care consumăm mai frecvent ananas, chiar în cantităţi modeste.