Fibromul uterin (cunoscut de asemenea si ca leiomiom sau miom) este cea mai frecventa tumora benigna, solida a tractului genital feminin in randul femeilor aflate la varsta fertila. Fibromul uterin afecteaza pana la 40% dintre femeile cu varste intre 35 si 55 ani, adica 24 milioane de femei din Uniunea Europeana si 20 milioane din America de Nord.
Factorii care duc la formarea fibroamelor uterine nu sunt cunoscute cu precizie, insa factorii de risc sunt:
- Factori ereditari: Daca in familie (mama, sora) a fost diagnosticat un fibrom uterin, exista un risc crescut sa apara aceasta afectiune.
- Rasa: Fibromul uterin are o incindenta mai mare in randul femeilor de culoare decat in randul femeilor caucaziene.
- Obezitatea: Femeile cu un index al masei corporale peste limita au un risc crescut sa dezvolte fibrom.
- Sarcina si nastere: Studiile arata ca sarcina si nasterea au un efect protector si pot reducer riscul de a dezvolta fibrom uterin.
Cum se diagnosticheaza fibromul uterin
Fibroamele uterine sunt diagnosticate in general prin examen pelvic sau ecografie vaginala realizate de un ginecolog.
Exista trei tipuri de fibrom uterin, in functie de zona in care sunt situate in interiorul uterului:
- Fibroamele subseroase sunt situate la nivelul stratului extern al uterului, pe suprafata acestuia si pot creste dinspre perete spre interiorul cavitatii abdominale. Aceste fibroame nu provoaca decat rareori tulburari menstruale, dar pot crea dureri la nivelul altor organe.
- Fibroamele intramurale cresc in interiorul peretelui uterin, determinand cresterea lor. Cresterea uterului poate fi confundata cu crestera in greutate sau cu sarcina. Este cea mai intalnita forma de fibrom, iar simptomele sale includ sangerari excesive, dureri abdominale, urinari dese si presiune pelvina.
- Fibroamele submucoase se dezvolta sub endometru si pot determina sangerari excesive si prelungirea ciclului menstrual. Este cea mai rara forma de fibrom uterin.
Semnele si simptomele fibromului uterin
Fibromul uterin este o boala determinate de mai multi factori, cu simptome extrem de variate care pot afecta calitatea vietii. Cele mai importante simptome sunt: sangerarile excesive, anemia, durerile si presiunea abdominala, cresterea frecventei urinare si infertilitae.
Sangerarile excesive, in special, pot duce la slabirea organismului si sunt asociate cu o serie de consecinte fizice, sociale si financiare (inclusiv o rata scazuta a prezentei femeilor afectate in mediul profesional, absente frecvente la locul de munca si pierderea venitului).
Citeste continuarea: 1 2
