Acatistul de mulțumire – Slavă lui Dumnezeu pentru toate
Acatistul de mulțumire – Condacul al 10-lea
Un lucru prefăcut în pulbere nu se alcătuiește iarăși din aceasta, dar Tu învii pe cei a căror conștiință s-a stins și întorci la frumusețea cea dintâi sufletele ce o pierduseră fără nădejdea de a o mai dobândi. Cu Tine nimic nu este cu neputință de îndreptat. Tu ești cu totul DRAGOSTE. Tu ești Cel ce pe toate le zidești și Cel ce iarăși dai VIAȚĂ.
Pe Tine Te lăudăm cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Dumnezeul meu, Cel ce cunoști căderea îngerului trufaș al zorilor, mântuiește-mă cu harul Tău, nu mă lăsa să mă îndepărtez și să mă îndoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca să aud în toate clipele vieții mele glasul Tău tainic și să-Ți strig, Iubitorule de oameni:
Slavă Ție, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta;
Slavă Ție, pentru presimțirile dăruite de har;
Slavă Ție, pentru povețele glasului tainic;
Slavă Ție, pentru descoperirile din vis și din trezie ale cuvioșilor Tăi;
Slavă Ție, Celui ce zădărnicești planurile nefolositoare;
Slavă Ție, Celui ce ne trezești prin suferințe din beția patimilor;
Slavă Ție, Celui ce smerești spre mântuire trufia inimii;
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!
Acatistul de mulțumire – Condacul al 11-lea
Prin lanțul de gheață al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale și dragostea Ta de oameni. Tu ești aproape, sorocul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o pentru mine. În pulbere se așterne duhul meu înaintea Sfintei Cruci: aici este biruința iubirii și a mântuirii, aici nu încetează în veci lauda: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Fericit cel care va cina în Împărăția Ta, însă Tu m-ai împărtășit încă de pe pământ cu această fericire, de fiecare dată când mi-ai întins cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul și Sângele Tău, iar eu, mult păcătosul, am primit Sfintele Taine și am simțit iubirea Ta cea negrăită și mai presus de fire.
Slavă Ție, pentru puterea harului Tău cel necuprins și de viață făcător;
Slavă Ție, Celui ce ai înălțat Biserica Ta ca adăpost lumii ostenite;
Slavă Ție, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin apele cele de viață făcătoare ale Botezului;
Slavă Ție, căci Tu întorci celor ce se pocăiesc neprihănirea crinilor;
Slavă Ție, adânc nesecat al iertării;
Slavă Ție, pentru paharul vieții și pentru pâinea bucuriei veșnice;
Slavă Ție, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!
Acatistul de mulțumire – Condacul al 12-lea
De multe ori am privit cum se răsfrângea Slava Ta pe chipurile celor răposați. Cum străluceau de nepământească frumusețe și bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: cu adevărat era praznicul fericirii și al odihnei în sfârșit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârșitului luminează și sufletul meu, cel care strigă: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ce înseamnă laudele mele înaintea Ta? Eu nu am auzit cântarea heruvimilor – aceasta este partea sufletelor înalte – dar știu cum Te slăvește firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul Îți aduce tihnită rugăciune, înveșmântat în haina albă, strălucind de nestematele zăpezilor. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care răsare și am auzit corurile păsărilor slavoslovindu-Te. Am auzit cum foșnesc codrii, cântă vânturile și apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele luminătorilor prin mișcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înțelepciune, pe nesfârșitele întinderi.
Ce este lauda mea? Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc și văd dragostea Ta, râvnesc să-Ți mulțumesc, să mă rog Ție și să strig:
Slavă Ție, Celui ce ne-ai arătat lumina;
Slavă Ție, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, nemăsurată și dumnezeiască;
Slavă Ție, Celui ce ne umbrești cu lumina, cu cetele sfinților și îngerilor Tăi;
Slavă Ție, Preasfinte Părinte, Care ne-ai chemat să dobândim Împărăția Ta;
Slavă Ție, Duhule Sfinte, Soare de Viață Făcător al veacului ce va să vină;
Slavă Ție, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mântuirii noastre;
Slavă Ție, pentru toate, Treime Dumnezeiască și Preabună;
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!
Acatistul de mulțumire – Condacul al 13-lea
O, Preabună și de Viață Făcătoare Treime, primește mulțumire pentru toate milele Tale și ne arată vrednici de binefacerile Tale, ca, înmulțind talanții care ne-au fost încredințați, să intrăm în veșnica bucurie a Domnului nostru cântând cântare de biruință:
Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi se zice din nou:
Icosul 1: „Venit-am pe lume…”
Condacul 1: „Împărate al veacurilor…”
Și se face otpustul.
Surse: Crestinortodox.ro
ID 78280810 © Orlando Florin Rosu | Dreamstime.com
