Experiențele educaționale calitative pentru copiii lor sunt în vizorul părinților de pretutindeni. Construirea unei relații solide profesor-elev joacă un rol esențial în anii formativi ai micuților, contribuind la crearea unui mediu în care copiii se simt în siguranță, sprijiniți și entuziasmați.
Pentru mulți părinți, începutul școlii vine cu emoții nu doar pentru cei mici, ci și pentru adulți. Uneori, copilul refuză să meargă la școală, plânge dimineața sau inventează pretexte pentru a rămâne acasă.
Tableta și telefonul au devenit parte din viața zilnică a copiilor. Jocuri, clipuri, rețele sociale – toate sunt tentante și îi pot ține ore întregi lipiți de ecrane.
Toți părinții își doresc copii fericiți, încrezători și capabili să facă față provocărilor vieții. Totuși, chiar și din cele mai bune intenții, putem comite erori subtile care, în timp, ajung să erodeze încrederea celor mici în propriile forțe.
Încrederea în sine este fundamentul unei vieți echilibrate și fericite. Copiii care cresc cu o stimă de sine sănătoasă se simt mai pregătiți să înfrunte provocările, să-și exprime emoțiile și să relaționeze armonios cu ceilalți.
Copiii nu sunt extensii ale noastre, adulții. Copiii sunt ființe cu un propriu univers interior, cu propriile frustrări și avalanșe de senzații sau mesaje care trebuie decodificate și care vin spre ei cu o viteză acaparatoare.
Septembrie vine cu emoție și agitație: copiii se întorc la școală, părinții se pregătesc pentru un nou ritm, iar întreaga familie trece printr-o tranziție importantă.
Pregătirea copilului pentru noul an școlar nu este doar o provocare logistică, ci și una emoțională, iar ca părinte, trebuie să fii atent la toate aspectele acestei tranziții.
Fiecare noua etapa de dezvoltare aduce schimbari importante in viata si in comportamentul alimentar al bebelusului tau, precum si unele batai de cap pentru tine – dar nimic peste care sa nu poti trece cu putin umor. Pe masura ce micutul se deprinde sa apuce lucrurile cu manuta, intre degetul mare si aratator, va fi tot mai tentat sa ridice bucatelele de mancare din farfurie si sa se hraneasca singur.
Ca părinte, instinctul de a-ți proteja copilul este firesc. Vrei să-l ții departe de pericole, să-i netezești drumul și să te asiguri că nu suferă.
Minciunile copiilor îi iau prin surprindere pe mulți părinți. Prima reacție este, de obicei, supărarea: „Cum de m-a mințit?” sau „Oare unde am greșit?”.
Cand esti suparat poti spune multe lucruri pe care apoi sa le regreti amarnic. Nici parintii nu scapa de aceasta problema, mai ales cand “porumbeii” sunt adresati, la nervi, copiilor lor.
Primul sunet al clopoțelului este adesea însoțit de emoții intense – entuziasm, curiozitate, dar și un strop de anxietate.
Oricât de mult ne-am dori să îi protejăm, copiii noștri vor trece inevitabil prin momente de eșec: o notă mică, o competiție pierdută, un refuz sau o ceartă cu un prieten.
A fi părinte înseamnă să te îngrijorezi constant – pentru sănătatea, siguranța și viitorul copilului tău.
Toti parintii isi doresc ce e mai bun pentru copiii lor si ar vrea ca ei sa invete cele mai importante valori de viata.
Jobul de parinte a fost intotdeauna jobul cel mai plin de frustrari, bucurii, reusite, dar si obstacole de pe pamant.
Generația Beta, copiii născuți după 2025, va crește într-o lume complet diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi.
Copilul separat de unul dintre parinti are dreptul de a pastra legatura cu celalalt parinte.
Dorim adesea să fim apropiați de copiii noștri, să fim înțeleși și iubiți. Dar un psihoterapeut irlandez avertizează că a încerca să fii best friend al copilului poate fi dăunător și indeplinitor pentru relația părinte-copil.