De cate ori ti-ai promis ca nu vei mai tipa la copilul tau si de cate ori ti-ai incalcat promisiunea? Incerci, te straduiesti, te abtii, te inrosesti, dar pana la urma izbucnesti. Apoi simti o vina teribila si urmeaza o noua promisiune ca data viitoare vei reusi.
Nu esti singurul parinte care trece prin aceste experiente. Iata de ce tipam la copiii si ce trebuie facut pentru a stopa acest lucru.
De ce tipam la copii
Tipatul este o functie a sistemului limbic, centrul emotiilor din creierul nostru. Informatiile pe care le primim, trec intai prin amigdala, apoi aceasta hotaraste unde o trimite – spre cortex (creierul rational) sau spre sistemul limbic. Daca informatiile primit au impact emotional (de exemplu, se bat copiii), informatiile se trimit catre sistemul limbic. Odata activat acest sistem, reactionezi fara sa te gandesti prea mult la consecintele faptelor tale (pentru ca logica si rationamentul sunt procesate in cortex). Creierul secreta hormoni care te mentin in stare de alerta, ai un surplus de energie pe care il eliberezi prin tipat.
Cum apare vina
Cand creierul si corpul se calmeaza, cortexul isi reintra in atributiuni, iar tu incepi sa gandesti. Iti amintesti ca ai tipat la copil, ca n-a fost deloc in regula aceasta actiune si urci in vagoanele trenului numit VINA. Nu este o problema ca te simti vinovat atat timp cat nu ramai in tren pentru o cursa mai lunga. Vina poate fi un fapt motivator in actiunile ulterioare si poti modifica modul in care vei reactiona data viitoare.
Citeste continuarea: 1 2
