De ce fac copiii sport?

Cand a fost intrebat ce a facut sportul sa fie distractiv, iata raspunsurile lor:

Sa incerci sa dai tot posibilul

Cand antrenorul trateaza un jucator cu respect

Sa ai timp de joc

Jucam bine ca echipa

Intelegerea cu colegii de echipa

Sa fii activ

Cu mult mai jos in lista gasim sa castigi (48), participarea la turnee (63), antrenamente private cu antrenori specializati (66) si favoritul meu, facand fotografii de echipa (81). Pe scurt, copiii doresc entuziasm, sprijin si interactiuni pozitive cu colegii lor si cu adultii. Aceste lucruri aduc placere.

Alte cercetari specifice varstei, realizate de Paul McCarthy si Marc Jones, au descoperit ca antrenamentul slab si pedeapsa pentru greseli indeparteaza placerea copiilor mai mici, in timp ce rivalitatile colegilor, accentuarea excesiva a victoriei, antrenamentele exagerate si asteptarile excesive suprima placerea din sport pentru sportivii mai in varsta. Va suna ceva din asta familiar, daca nu cu copilul dvs. in sport, poate in propria slujba?

Am vorbit cu un prieten zilele trecute, un antrenor la unul din cluburile mari ale Bucurestiului, un loc care pare a fi epicentrul cursei hipercompetitive conduse de adulti, care serveste nevoilor adultilor, dar rareori ale copiilor. Baiatul lui este un fotbalist la grupele mici ale clubului iar el a putut vedea deja ca drumul lui era putin probabil, de durata.

„Este interesan”, a spus el, „dar baiatul meu de noua ani a jucat mai multe luni consecutive de fotbal in acest moment, de cat am facut vreodata cand am crescut. Sezonul lui nu se termina niciodata. ”

„Nu cred ca este deloc amuzant”, am raspuns. „Este trist.”

– Stiu la ce te referi. „Antrenorul este un tip grozav, cu intentii deosebite si ne-a intrebat recent ce ar putea face mai mult pentru ca experienta copiilor sa fie mai buna. Am spus „Programeaza mai putine antrenamente.” Vad deja prieteni ai baiatului meu spunand ca nu vor sa mearga la antrenamente. Sunt deja consumati si au doar noua ani! ”

Povestea lui am regasit-o intr-o discutie cu un alt antrenor de curand. El a decis sa ofere echipei sale de fotbal de noua ani lunile noiembrie si decembrie libere, dupa ce a jucat fara oprire din primavara anterioara. Directorul academiei i-a spus prin e-mail ca nu se poate „Au avut deja doua saptamani libere”, a spus directorul. „Trebuie sa se intoarca la antrenamente”.

Turnee. Antrenamente private. Drumuri excesive

Antrenamente pe tot parcursul anului pentru copii foarte mici, in ciuda a ceea ce spune stiinta. Acest lucru face sportul mai placut? Sau transforma jocurile pentru copii in versiuni pentru adulti, care fac placere si se concentreaza pe lucruri care tind sa impresioneze adultii, dar nu atat de mult copiii.

De ce ne este atat de frica sa ascultam copiii cand spun „va rog sa faceti acest lucru placut?” Va rugam sa ne acordati timp pentru a incerca alte lucruri sau pur si simplu sa petrecem timpul cu prietenii nostri.

De ce ne este teama ca copiii nostri vor ramane in urma, daca nu se joaca pe tot parcursul anului? De ce sunt singurele alegeri pentru copii in aceste zile de a juca aparent un singur sport continuu, pe tot parcursul anului, cu cateva pauze sau, mai rau, sa devina specialisti in sporturi multiple, alergand de la antrenament la antrenament, zi de zi, pana la punctul in care avem zombi fara bucurie alergand pe terenurile noastre de sport?

Aceasta cale nu produce sportivi mai buni. Produce sportivi amarati care se accidenteaza, se epuizeaza si renunta cu totul la sport. Exista o modalitate mai buna.

Sa ne concentram pe ceea ce nu s-a schimbat si nu se va schimba.

Sa ne concentram asupra motivului pentru care copiii fac sport!

Iata cateva ganduri despre cum putem face acest lucru:

In primul rand, este esential ca antrenorii si parintii sa inteleaga ca atunci cand vine vorba de sport, bucuria si placerea nu sunt acelasi lucru. Luati analogia alergarii unui maraton. Orice alergator de distanta iti poate spune ca kilometrii 20-26 aduc foarte putina bucurie, dar totusi le da placerea alergarii. S-ar putea sa aiba febra musculara, sa fie deshidratati si daramati, dar abia asteapta sa mearga la urmatoarea lor cursa. Aceasta este placerea. Este fericirea pe care o primesti facand ceva ce iti place sa faci. Putem face sportul serios, antrenamentul poate fi solicitant si dificil, in timp ce jucatorii continua sa spuna „cand este urmatorul antrenament?”

In al doilea rand, intreaba-l pe copilul tau „de ce faci sport?” Ascultati cu atentie raspunsul sau. Puneti-i sa defineasca ce face sportul placut pentru el, ce vor de la un antrenor si cu cine ar dori sa se joace. Pe masura ce cresc, da, este posibil sa trebuiasca sa le spuneti, ca, pentru a-si urmari obiectivele intr-un sport, cum ar fi sa joace intr-o o echipa de elita, ar trebui sa gaseasca mediul propice. Dar cand va veni acel moment, sa fie decizia lor sa faca saltul. Daca il fortezi, l-ai putea pierde.

In al treilea rand, evaluati sincer pe ce cale sportiva se afla copilul dumneavoastra.

 Potrivit unor cercetatori precum Dave Collins si Jean Cote, unii sportivi merg pe o cale de participare la sport, iar altii pe o cale de performanta sportiva. In functie de varsta si stadiul de dezvoltare al unui copil, unii copii fac sport pur si simplu pentru ca le place sa fie alaturi de prietenii lor, cum ar fi invatarea, si primesc entuziasm din competitie. Altii graviteaza catre o cale de inalta performanta, unde se pot concentra mai mult pe imbunatatirea pe termen lung si prezinta abilitati sportive, sociale si emotionale care depasesc multi dintre colegii lor.

Atunci cand ii fortam pe copii sa incerce o echipa cu implicare si performanta ridicata si tot ce vor este sa joace si sa fie alaturi de prieteni, acestia se vor epuiza, vor pierde dragostea pentru joc si vor renunta. In acelasi sens, un copil axat pe performanta se va plictisi de o gramada de coechipieri care au o implicare slaba, nu muncesc din greu in antrenament si nu au obiective si motive similare pentru a fi acolo.

In al patrulea rand, aveti rabdare si ajutati-va copilul sa iubeasca jocul! Fotbalistul tau in varsta de 9 ani, care a jucat doar cu echipa B, este foarte bine.

Jucatorul de baschet de 11 ani care nu joaca in liga nu este o cauza pierduta. Fii rabdator. Fiecare copil se dezvolta la varste diferite si pe o cronologie individuala, iar cea mai buna contributie este sa-i ajuti sa se indragosteasca de un sport, astfel incat sa doreasca de fapt sa se joace si sa practice suficient pentru a deveni bun la el. Cel mai mare cadou legat de sport pe care il poti face copilului tau este dragostea pentru sport. O vor lua de acolo.

In cele din urma, ajutati-i sa gaseasca mediul pe care il solicita – nu cel pe care sperati sa-l doreasca sau ca au „potentialul” de a juca. A pune un copil orientat spre participare intr-un mediu axat pe performanta este o reteta pentru dezastru . Potentialul inseamna putin fara concentrare si implicare si asta vine doar cu placere.

In urmatorii zece ani se vor vedea numeroase schimbari in sport, la fel cum au facut-o ultimii zece. Dar un lucru pe care nu-l pot vedea schimbandu-se si niciodata nu s-a schimbat de-a lungul istoriei umane, este acela ca copiii vor face mai mult din lucrurile de care se bucura si mai putin din lucrurile de care nu se bucura. Copiii fac sport pentru este placut si renunta atunci cand nu mai este.

Sa ii intrebam pe copii din ce vor mai mult, ce experienta este mai placuta si faceti mai mult din asta.

Dupa cum ne-a aratat Amazon, modelul functioneaza!

Sursa: http://Icoachkids.eu

Imagine de LEO LEE de la Pixabay

Imagine de luvmybry de la Pixabay

Citeste continuarea: 1 2