Ce se întâmplă în creierul și psihicul copilului când are o criză de furie - Sfatulparintilor.ro
Ultimele

Ce se întâmplă în creierul și psihicul copilului când are o criză de furie

Sfatulparintilor » Preșcolari » Comportament și dezvoltare » Ce se întâmplă în creierul și psihicul copilului când are o criză de furie
crizele de furie in public

Copiii nu-și pot controla crizele de furie la fel de bine ca adulții. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că anumite zone din creierul lor nu s-au dezvoltat suficient. Dacă le ceri să se oprească, te adresezi practic acestor zone insuficient de mature, așa că nu te aștepta ca cel mic să-ți răspundă imediat.

În plus, dacă oprești mereu copilul să-și manifeste sentimentele, el va învăța că acestea sunt rele și trebuie inhibate. Pe termen lung, o astfel de convingere poate duce la multe tulburări, mai grave. De aceea, este necesar să dezvolți inteligența emoțională a copilului, să-l înveți cum să gestioneze furia, dar să cunoști si mecanismele psihice și neuronale care stau în spatele crizelor de furie ale copilului. 

În plus, dacă oprești mereu copilul să-și manifeste sentimentele, el va învăța că acestea sunt rele și trebuie inhibate. Pe termen lung, o astfel de convingere poate duce la multe tulburări, mai grave. De aceea, este necesar să dezvolți inteligența emoțională a copilului, să-l înveți cum să gestioneze furia, dar să cunoști si mecanismele psihice și neuronale care stau în spatele crizelor de furie ale copilului. 

In general, privim sentimentele umane ca un dat, fără să analizăm ce se află în spatele lor. Suntem prea preocupați de propriile reacții, determinate de trăirile celorlalți, pentru a ne mai gândi că, dincolo de orice sentiment, există un adevărat eșafodaj psihic, neurologic și biochimic. Deși suntem adulți, adesea nu ne putem gestiona corespunzător emoțiile.

Crizele de furie ale copiilor ne determină de multe ori reacții necontrolate, activându-ne propria furie sau făcându-ne să-i respingem. Uneori, intrăm într-o adevărată luptă de putere, încercând să-i demonstrăm copilului cine este adultul. Sau ne lansăm în explicații și predici, pe care cel mic oricum nu le poate auzi, pentru că este prins în furtuna emoțiilor sale. Ca părinți responsabili, trebuie să descoperim mecanismele cerebrale și psihice care stau la baza acestor emoții.

Trebuie să depășim pozițiile de conflict și să ne asumăm rolul de îndrumător plin de răbdare, dacă vrem să fim un exemplu pentru copil și să-i construim o viață interioară puternică și echilibrată. 

Citeste continuarea pe Qbebe.ro.

Data articol: 14/04/2019