Vrem sau nu, incepand din septembrie, sezonul rece este favorabil aparitiei gripei. Gripa apare pretutindeni in lume, la nivel mondial determinand anual 3-5 milioane de cazuri de boala severa, unele dintre ele (peste 250.000) ajungand la deces.
Cum ne dam seama daca avem gripa?
De multe ori, simptomatologia nespecifica a gripei conduce frecvent la confundarea acesteia cu o raceala comuna. Gripa fara complicatii se remite dupa 3-7 zile la majoritatea pacientilor, desi tusea si starea de rau mai pot persista chiar si mai mult de doua saptamani. Tabloul clinic poate varia in functie de varsta si starea de sanatate anterioara a bolnavului. Gripa se caracterizeaza prin febra brusca, faringe inflamat, cefalee, mialgie (dureri musculare), frisoane, anorexie si oboseala extrema. Febra dureaza de obicei intre una si cinci zile, temperatura fiind cuprinsa intre 38 si 40 de grade. La varstnici, febra poate fi absenta.
Cum prevenim aparitia si raspandirea gripei?
Ca orice boala, gripa poate fi prevenita prin spalarea temeinica si cat mai des a mainilor. De asemenea, evitati sa va atingeti fata cu mainile. Pentru ca virusul gripal se transmite prin particule mici de aerosoli, derivate din secretiile respiratorii, generate in timpul stranutului, tusei si vorbitului, este de preferat sa evitati persoanele care sunt bolnave. De asemenea, daca voi sunteti purtatorii de virusi, evitati contactul cu membrii familiei. Cand tusiti, stranutati sau suflati nasul, folositi un servetel de unica folosinta pe care trebuie sa-l aruncati imediat dupa utilizare. In plus, celebrul dr. Oz, mai recomanda gargara cu apa sarata, de doua-trei ori pe zi. Sau, de fiecare data cand suflati nasul, sa va curatati narile cu betigase de urechi inmuiate in apa calduta sarata.
Alimentatia este, de asemenea, importanta in intarirea sistemului imunitar. Alimentele bogate in vitamina C, suplimentele cu vitamina C si zinc sunt benefice in lupta impotriva gripei. Hidratarea este si ea importanta. Lichidele calde duc virusii din zona gatului catre stomac unde sunt anihilati de sucul gastric.
Specialistii OMS spun insa ca cea mai buna modalitate de a preveni gripa este vaccinul antigripal.
Ce complicatii poate determina gripa?
Riscul de a dezvolta complicatii severe datorate gripei este crescut la persoanele aflate la ambele extreme dee varsta. Peste 90% dintre decesele atribuite pneumoniei si gripei apar la varstnici si la alte categorii de grup cu risc crescut. Cea mai frecventa complicatie aparuta ca urmare a gripei este pneumonia. Insa mai pot aparea complicatii severe ce includ exacerbarea bolilor cronice cardiace si pulmonare de fond cum ar fi: boala pulmonara cronica obstructiva, astmul, insuficienta cardiaca congestiva. O alta complicatie a gripei este dezvoltarea pneumoniei bacteriene de obicei asociata cu Streptococcus pneumonia, staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae.
Cine ar trebui sa-si faca vaccinul impotriva gripei
Potrivit datelor OMS, ar trebui sa-si faca vaccin antigripal persoanele institutionalizate, varsticii (peste 65 de ani; in unele tari limita s-a coborat la 55 de ani), persoanele cu boli cronice cardiace si pulmonare, boli metabolice, boli renale, imunodeficiente. De asemenea, copiii mai mari de 6 luni pot fi vaccinati antigripal. Si gravidele care prind in semestrul al treilea de sarcina perioada propice raspandirii gripei ar trebui sa se vaccineze impotriva acestei boli. In grupul persoanelor sfatuite sa-si faca un vaccin antigripal sunt parintii copiilor mai mici de 6 luni care nu pot fi imunizati prin vaccinare.
Cine n-ar trebui sa-si faca vaccinul antigripal?
Contraindicatiile vaccinului antigripal se refera la persoanele care au reactii anafilactice la proteina din nou (alergie la ou), copiii sub 6 luni si persoanele care au suferit reactii severe post vaccinare. Reactiile severe post vaccinare se traduc prin reactie de tip alergic (soc anafilactic), convulsii induse de febra. Daca suferiti de o boala febrila acuta, amanati vaccinul antigripal.
Cand ar trebui facut vaccinul impotriva gripei?
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca vaccinarea antigripala sa se faca incepand cu lunile septembrie-octombrie (inainte de aparitia epidemiei de gripa). Organismul are nevoie de cel putin doua saptamani de la vaccinare pentru a se instala protectia si a fabrica anticorpi impotriva virusului gripal. Vaccinarea se poate realiza pe toata durata sezonului grupal, pentru cei care nu s-au imunizat la inceputul toamnei, iar imunitatea dureaza cel mult 1 an. Tocmai de aceea OMS recomanda ca vaccinarea antigripala sa se faca in fiecare an.
Potrivit statisticilor OMS, prin vaccinare se previne imbolnavirea a 85-90% dintre adulti, 65-72% dintre copiii mici, 58-69% dintre persoanele in varsta si 68-75% dintre bolnavii cronici. Prin vaccinare se scurteaza durata bolii cu una-doua zile, se dimineaza severitatea gripei.
Care sunt efectele secundare ale vaccinului antigripal?
Printre efectele secundare ale vaccinarii antigripale se numara durere, roseata si umflatura, in zona unde s-a facut vaccinul, febra scazuta. De obicei aceste efecte apar la cateva ore dupa vaccinare si dureaza una-doua zile.
