Iei aspirină zilnic pentru inimă? Cu ce alimente și medicamente să nu o combini. Care sunt riscurile pe care trebuie să le cunoști
O pastilă mică, luată în fiecare zi, poate avea un rol important în prevenirea infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Aspirina în doză mică este prescrisă frecvent persoanelor care au anumite afecțiuni cardiovasculare, pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge. Numai că un tratament aparent simplu poate deveni riscant atunci când este combinat cu anumite medicamente, suplimente sau cu un consum ridicat de alcool. Chiar și un antiinflamator obișnuit, luat pentru o durere de cap sau de spate, poate interfera cu efectul protector al aspirinei. Există și situații în care pacienții evită inutil anumite alimente, deși acestea nu au interacțiuni cunoscute cu medicamentul. Ce trebuie să știi dacă iei zilnic aspirină pentru inimă și care sunt semnele care nu trebuie ignorate?
De ce se recomandă aspirina în doză mică pentru inimă?
Aspirina, cunoscută medical sub denumirea de acid acetilsalicilic, are un efect antiagregant plachetar. Mai simplu spus, împiedică trombocitele, celulele implicate în coagularea sângelui, să se lipească unele de altele la fel de ușor. Astfel, poate reduce riscul formării unor cheaguri care ar putea bloca circulația sângelui către inimă sau creier.În tratamentele cardiovasculare sunt utilizate frecvent doze mici, de 75–100 mg pe zi, în funcție de recomandarea medicului.
Aspirina poate avea un rol important pentru persoanele care au suferit deja un infarct, un accident vascular cerebral ischemic sau care au primit un stent coronarian. În aceste situații, medicamentul contribuie la prevenirea unor noi evenimente cardiovasculare. Lucrurile sunt însă diferite în cazul persoanelor care nu au avut niciodată o asemenea problemă. Recomandările medicale actuale nu mai susțin administrarea de rutină a aspirinei tuturor adulților sănătoși doar pentru prevenirea unui prim infarct. Motivul este că, pentru unele persoane, riscul de sângerare poate depăși beneficiul cardiovascular.
Important: dacă medicul ți-a prescris aspirină zilnic, nu întrerupe tratamentul din proprie inițiativă. Decizia trebuie luată în funcție de istoricul medical și de motivul pentru care a fost recomandat.
1. Aspirina și ibuprofenul: o combinație care poate crea probleme
Este una dintre cele mai importante interacțiuni de cunoscut, mai ales pentru persoanele care iau aspirină zilnic și folosesc ocazional medicamente împotriva durerii. Ibuprofenul face parte din categoria antiinflamatoarelor nesteroidiene. Luat împreună cu aspirina, poate crește riscul de iritație gastrică, ulcer și sângerări digestive. Mai există însă o problemă: ibuprofenul poate interfera cu efectul antiagregant al aspirinei, în special atunci când este administrat înaintea acesteia. Cu alte cuvinte, poate reduce tocmai efectul pentru care medicul a prescris aspirina.
Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) avertizează asupra acestei interacțiuni și recomandă ca pacienții să discute cu medicul despre asocierea celor două substanțe și despre intervalele de administrare. Nu este suficient să presupui că, dacă iei medicamentele la câteva ore distanță, problema dispare. Contează formula aspirinei, dozele și frecvența administrării ibuprofenului.
Ce poți face: dacă ai nevoie de un calmant pentru o durere obișnuită, întreabă medicul sau farmacistul despre paracetamol, care nu prezintă aceeași interacțiune asupra efectului antiagregant al aspirinei. Și acesta trebuie utilizat în dozele recomandate.
Iei medicamente pentru tiroidă? Cu ce alimente, băuturi și alte medicamente să nu le combini
2. Atenție și la diclofenac, naproxen și alte antiinflamatoare
Nu doar ibuprofenul poate crea probleme. Diclofenacul, naproxenul și alte antiinflamatoare nesteroidiene pot crește riscul de reacții adverse atunci când sunt utilizate împreună cu aspirina. Uneori, aceste medicamente sunt luate pentru dureri articulare, lombare sau musculare, fără ca persoana respectivă să se gândească la tratamentul pentru inimă. Asocierea poate favoriza iritația stomacului și sângerările digestive. Unele antiinflamatoare pot avea și riscuri cardiovasculare sau renale proprii, mai ales în cazul persoanelor cu hipertensiune ori boli de inimă.
Dacă ai nevoie de tratament pentru durere mai multe zile la rând, cere sfatul medicului înainte să folosești un antiinflamator. Verifică și compoziția medicamentelor pentru răceală, gripă sau durere. Unele preparate conțin deja antiinflamatoare ori acid acetilsalicilic, iar combinarea lor poate duce la administrarea unor doze suplimentare fără să îți dai seama.
3. Aspirina și medicamentele care împiedică formarea cheagurilor
Persoanele care iau aspirină pot primi, în anumite situații, și un alt medicament care reduce formarea cheagurilor. Această asociere poate fi necesară, de exemplu, după montarea unui stent sau în anumite afecțiuni cardiovasculare. Printre substanțele care necesită atenție se numără warfarina, acenocumarolul, apixabanul, rivaroxabanul, dabigatranul și heparina. Un alt grup este cel al antiagregantelor plachetare, precum clopidogrelul, ticagrelorul și prasugrelul. Administrarea concomitentă poate crește riscul de sângerare, dar există situații în care medicul prescrie în mod intenționat două asemenea medicamente, deoarece beneficiile depășesc riscurile.
Nu înseamnă că aceste combinații sunt interzise în toate cazurile. Înseamnă că nu trebuie începute, modificate sau întrerupte fără supraveghere medicală. Dacă ai primit două medicamente care influențează coagularea sângelui, este important să știi de ce le iei, cât timp trebuie continuat tratamentul și ce simptome trebuie să urmărești.
4. Anumite antidepresive și corticoizii pot crește riscul de sângerare
Există interacțiuni despre care se vorbește mai rar, dar care merită cunoscute. Unele antidepresive, în special cele din categoria inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), precum sertralina, fluoxetina, paroxetina și citalopramul, pot crește riscul de sângerare atunci când sunt asociate cu aspirina. Și medicamentele corticosteroide administrate sistemic, cum este prednisolonul, pot crește riscul complicațiilor digestive în anumite combinații. Asta nu înseamnă că trebuie să renunți la tratamentul pentru depresie sau la un corticosteroid prescris de medic. Înseamnă că medicul trebuie să cunoască toate medicamentele pe care le iei, pentru a evalua riscurile și eventualele măsuri de protecție. Același lucru este valabil pentru unele tratamente pentru tensiunea arterială și pentru metotrexat, utilizat în anumite boli inflamatorii și oncologice.
