Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Tradiții, obiceiuri și superstiții – Acatistul Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Sfinții Apostoli Petru și Pavel – asemănări și deosebiri
Sfântul Apostol Petru a fost chemat la apostolie după fratele său Andrei, însă este primul în listele Noului Testament, în vreme ce Sfântul Apostol Pavel a fost cel din urmă chemat la îndeplinirea acestei slujbe dumnezeiești.
Sfântul Apostol Petru a fost nedespărțit de Hristos în tot timpul activității Sale pământești, pe când Sfântul Apostol Pavel nu L-a cunoscut pe Hristos în vremea propovăduirii Sale.
Petru a fost căsătorit, Pavel necăsătorit.
Sfântul Apostol Petru a fost ales și chemat la apostolie din lumea oamenilor simpli și săraci – el fiind pescar de meserie – iar Sfântul Apostol Pavel a fost dintre toți apostolii omul de cea mai înaltă cultură.
Sfântul Petru oscila între întronarea ritualismului mozaic, când se afla în prezența creștinilor proveniți dintre iudei, și relativizarea acestuia, când era în compania creștinilor proveniți dintre păgâni, pe când Pavel a luptat pentru neimpunerea prescripțiilor mozaice creștinilor (la sinodul 50 de la Ierusalim s-a hotărât și neobligativitatea Legii Vechi a tăierii împrejur).
Petru a avut de răscumpărat lepădarea lui de Iisus, iar Pavel rătăcirea lui și prigoana creștinilor.
Dincolo de toate aceste deosebiri, asemănarea lor stă în pocăință, în propovăduirea învățăturii lui Hristos și în primirea morții cu bucurie pentru credința în El.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii penitenciarelor
În 1993 și 1997 s-au semnat două protocoale între Patriarhia Română și Ministerul Justiției privind desfășurarea asistenței religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost declarați ocrotitorii penitenciarelor din România. Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, ziua de 29 iunie este proclamată zi a personalului din sistemul administrației penitenciare.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Răspunde de starea recoltelor
Ziua de 29 iunie, denumită popular Sânpetru de vară, aduce cu sine o serie de tradiții și obiceiuri. Sfântul Petru este patronul agriculturii și răspunde de starea recoltelor, patronează căldura și ploaia și pedepsește cu tunete și grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesnește din bici sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credință, SânPetru cheamă balaurii și începe să pornească grindina asupra acestora, mărunțind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
Nu se scutură merii
În această zi de mare sărbătoare creștină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi, oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morți. În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiții populare. “Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună și fulgeră azi, nucile și alunele vor fi viermănoase”, spun specialiștii în Etnografie și Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călărași.
Astăzi se împart mere dulci și miere
Se spune că în ziua Sfinților Petru și Pavel, privighetorile și cucii nu mai cântă și se transformă în șoimi, ea revenind la forma inițială în ziua de Buna Vestire.
În această zi, este bine să împărțim mere dulci și miere prietenilor și vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor și să fie sănătoși, pentru a gusta aceste daruri și la anul. Potrivit tradiției, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuți la viața veșnică din familia respectivă. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
