Shop
Ultimele 100 de articole

dapat menjaga jalinan. Kita memerlukan timing yang cocok buat bergembira ria pora menghabiskan buah rival. Metode mengaitkan 2 baluarti pula agen sbobet diketahui dalam bumi game catur. Triknya merupakan kalian cuma wajib mengaitkan benteng- benteng. 2 baluarti yang bertugas serupa hendak lebih kokoh dari 1 baluarti.

Gambling Online merupakan cara baru dalam bermain judi saat ini, Platform kami yaitu judi, merupakan sebuah situs online terbaik dan terbesar yang menggunakan uang asli dan terpercaya di berbagai negara, sekaligus menjadi sebuah situs judi yang legal. penjudi merupakan pelanggan yang akan selalu kami prioritas kan dan menjadi support layanan utama dari kami. Kalian dapat menemukan banyak jenis permainan di situs QQibs kami seperti judi bola atau pun kasino online sebenernya ada banyak lagi jika kalian mau silahkan kalian buka situsnya sendiri, Tujuan kami adalah menjadi sebuah situs yang dipercaya oleh berbagai pelanggan di seluruh dunia, tunggu apa lagi langsung saja daftar

Lunea Mare. A inceput Saptamana Patimilor. Semnificatii, obiceiuri. Rugaciuni pentru Lunea Mare

21 aprilie 2019, , Vizualizări:
luna mare - sfatulparintilor.ro - pixabay_com - cross-2713356_1920

In crestinism, Lunea Mare (greaca: Megale Deutera) este prima zi din Saptamana Mare, saptamana inainte de Pasti. Este precedata de Duminica Floriilor si urmata de Martea Mare. Este a treia zi a Saptamanii Mari la ortodocsi dupa Sambata lui Lazar si Duminica Floriilor; si a doua zi a Saptamanii Mari la catolici dupa Duminica Floriilor.

Evangheliile prezinta cateva evenimente notabile care au avut loc de fapt in ziua biblica a Lunii Mari. Unele dintre cele mai notabile si usor de recunoscut evenimente au fost miracolul smochinului blestemat (Matei 21:18-22, Marcu 11:20-26), intrebarea pusa de catre preotii Templului privind autoritatea lui Isus (Matei 21:23-27), rasturnarea meselor negustorilor din Templu (Marcu 11:15–19) si diverse parabole in functie de care Evanghelie este citita.

In Lunea Mare se face pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob si a smochinului neroditor.

Numele de Iosif inseamna „El (Domnul) adauga”. Acesta a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob si primul al Rahilei.

Sfanta Scriptura ne marturiseste ca intr-o zi, batranul Iacob il trimite pe Iosif sa-i aduca vesti despre fratii lui, care erau plecati cu oile la camp. Fratii sai, erau invidiosi pe acesta din momentul in care le vestise cateva vise: „Eram la camp cu totii si legam snopi. Snopii mei stateau drept, iar ai vostri se plecau spre ai mei”, „se parea ca soarele, luna si unsprezece stele se aplecau si se inchinau in fata mea”. In urma acestor descoperiri, fratii sai si-au pus in gand sa-l omoare.

Vazandu-l de departe ca vine de la casa tatalui spre ei, acestia au zis: „Iata visatorul!

Haidem sa-l omoram si sa-l aruncam intr-un put si sa zicem ca l-a mancat o fiara salbatica si vom vedea ce se va alege de visurile lui”. Insa Ruben, unul dintre fratii sai, le-a zis: „Nu, sa nu varsati sange! Aruncati-l mai bine in putul acela din pustiu, dar mainile sa nu vi le puneti pe el”. Este aruncat in put, insa, este scos de acolo pentru a fi vandut cu 30 de arginti unor negustori.

Pentru a-si acoperi fapta, fratii sai au taiat un ied, au rupt haina lui Iosif si au inmuiat-o in sange. Seara, ajunsi acasa, i-au aratat haina lui Iacob, spunandu-i acestuia ca Iosif a fost mancat de o fiara salbatica.

Lunea Mare – Smochinul neroditor

Sfantul Evanghelist Marcu vorbind despre smochinul neroditor spune: „Iar a doua zi iesind ei din Betania, Domnul a flamanzit. Si vazand un smochin de departe, avand frunze, a mers sa vada daca va gasi ceva in el. Venind la el, n-a gasit nimic decat frunze, ca nu era inca vremea smochinelor. Si a zis Iisus smochinului: Nimeni sa nu mai manance rod din tine in veac” (Marcu 11, 12-14), iar Sfantul Evanghelist Matei ne spune ca: „Indata s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19).

Smochinul din marginea drumului, care era plin numai de frunze, inchipuia Biserica evreiasca impreuna cu toti arhiereii si preotii Vechiului Testament, care erau plini numai de vorbe goale, fara faptele adevaratei credinte, fara duh de viata si fara roadele bogate pe care le cauta Iisus si pe care le cauta si la noi crestinii si ucenicii Bisericii Lui pana la sfarsitul veacurilor.

Asa cum unui om nu-i trebuie numai umbra si frunza copacului, nici Lui Iisus nu-i trebuie crestinul care are doar formele credintei, dar e lipsit de roadele dreptatii, milei si iertarii.

Lunea Mare – obiceiuri

In biserici se vor oficia in fiecare seara Deniile, slujbe prin care credinciosii il „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si Inviere. Fiecare zi are o semnificatie aparte, in care credinciosii rememoreaza evenimentele din ultimele zile din viata pamanteasca a Mantuitorului, inainte de Inviere.

In Lunea Mare, femeile incep curatenia de Paste. Se scoate totul afara, se aeriseste casa ca sa iasa toate relele de peste iarna, se varuieste si se spala totul. “Sa nu te prinda Pastele in necuratenie, ca te blesteama casa!”

Lunea mare – Denie

Primele trei zile ale Saptamanii Patimilor (sau Saptamanii Mari) ne amintesc de ultimele porunci/sfaturi/indrumari lasate de Hristos ucenicilor Sai. Acestea sunt invataturile amintite in slujba Ceasurilor (tinute dupa randuiala din Postul Mare), urmate de Obednita si de Vecernia unita cu Liturghia Darurilor mai inainte sfintite (zisa a sfantului Grigorie Dialogul, papa Romei).

Slujba Utreniei (numita denie) savarsita in serile Duminicii Floriilor si a zilelor de luni si marti din Saptamana Patimilor sunt grupate in jurul temei Mirelui, inspirate din Pilda celor zece fecioare (Matei 24, 1-13) care cheama la pregatirea pentru A Doua Venire a lui Hristos, caci „in mijlocul noptii vine furul”.

Stihiri la utrenie (stihologia)

„Iata Mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind; iara nevrednic este iarasi pe carele [il] va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii, si afara de imparatie sa te incui. Ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeule; pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.”

„Cinstitele patimi au rasarit lumii in aceasta zi, ca niste lumini de mantuire, ca Hristos merge sa patimeasca din bunatatea Sa. Cel ce cuprinde toate cu palma, primeste a Se rastigni pe lemn, ca sa mantuiasca pe om.”

„Judecatorule cel nevazut, cum Te-ai vazut cu trup si mergi sa Te ucizi de oameni fara de lege, judecand judecata noastra cu patima Ta! Pentru acesta, lauda, marire si slava inaltand stapanirii Tale, Cuvinte, cu un glas le aducem Tie.”

„Ziua aceasta luminat aduce inceputurile patimilor Domnului; veniti dar, iubitorilor de praznuire, sa-L intampinam cu cantari. Ca Ziditorul merge sa ia rastignire, intrebari si batai, judecandu-Se de Pilat. Si inca lovindu-Se de la rob cu palma peste cap; toate va sa le rabde, ca sa mantuiasca pe om. Pentru aceasta strigam: Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeule, daruieste iertare de gresale celor ce se inchina cu credinta preacuratelor Tale patimi.”

Evanghelia: Matei 21, 18-46

Hristos Mirele

18 Dimineata, a doua zi, pe cand se intorcea in cetate, a flamanzit;

19 Si vazand un smochin langa cale, S-a dus la el, dar n-a gasit nimic in el decat numai frunze, si a zis lui: De acum inainte sa nu mai fie rod din tine in veac! Si smochinul s-a uscat indata.

20 Vazand aceasta, ucenicii s-au minunat, zicand: Cum s-a uscat smochinul indata?

21 Iar Iisus, raspunzand, le-a zis: Adevarat graiesc voua: Daca veti avea credinta si nu va veti indoi, veti face nu numai ce s-a facut cu smochinul, ci si muntelui acestuia de veti zice: Ridica-te si arunca-te in mare, va fi asa.

22 Si toate cate veti cere, rugandu-va cu credinta, veti primi.

23 Iar dupa ce a intrat in templu, s-au apropiat de El, pe cand invata, arhiereii si batranii poporului si au zis: Cu ce putere faci acestea?

Si cine Ti-a dat puterea aceasta?

24 Raspunzand, Iisus le-a zis: Va voi intreba si Eu pe voi un cuvant, pe care, de Mi-l veti spune, si Eu va voi spune voua cu ce putere fac acestea:

25 Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau intru sine, zicand: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-ati crezut lui?

26 Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindca toti il socotesc pe Ioan de prooroc.

27 Si raspunzand ei lui Iisus, au zis: Nu stim. Zis-a lor si El: Nici Eu nu va spun cu ce putere fac acestea.

28 Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Si, ducandu-se la cel dintai, i-a zis: Fiule, du-te astazi si lucreaza in via mea.

29 Iar el, raspunzand, a zis: Ma duc, Doamne, si nu s-a dus.

30 Mergand la al doilea, i-a zis tot asa; acesta, raspunzand, a zis: Nu vreau, apoi caindu-se, s-a dus.

31 Care dintr-acestia doi a facut voia Tatalui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevarat graiesc voua ca vamesii si desfranatele merg inaintea voastra in imparatia lui Dumnezeu.

32 Caci a venit Ioan la voi in calea dreptatii si n-ati crezut in el, ci vamesii si desfranatele au crezut, iar voi ati vazut si nu v-ati cait nici dupa aceea, ca sa credeti in el.

33 Ascultati alta pilda: Era un om oarecare stapan al casei sale, care a sadit vie. A imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea teasc, a cladit un turn si a dat-o lucratorilor, iar el s-a dus departe.

34 Cand a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucratori, ca sa-i ia roadele.

35 Dar lucratorii, punand mana pe slugi, pe una au batut-o, pe alta au omorat-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.

36 Din nou a trimis alte slugi, mai multe decat cele dintai, si au facut cu ele tot asa.

37 La urma, a trimis la ei pe fiul sau zicand: Se vor rusina de fiul meu.

38 Iar lucratorii viei, vazand pe fiul, au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa avem noi mostenirea lui.

39 Si, punand mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au ucis.

40 Deci, cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lucratori?

41 I-au raspuns: Pe acesti rai, cu rau ii va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor.

42 Zis-a lor Iisus: Au n-ati citit niciodata in Scripturi: „Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta si este lucru minunat in ochii nostri”?

43 De aceea va spun ca imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi si se va da neamului care va face roadele ei.

44 Cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea il va strivi.

45 Iar arhiereii si fariseii, ascultand pildele Lui, au inteles ca despre ei vorbeste.

46 Si cautand sa-L prinda, s-au temut de popor pentru ca Il socotea prooroc.

Condac

„Iacov plangea pentru lipsirea lui Iosif, si viteazul sedea in caruta, ca un imparat cinstindu-se; ca desmierdarilor egiptencei atuncea nefacandu-se rob, s-a preaslavit de la Cel ce vede inimile oamenilor si trimite cununa nestricacioasa.”

Icos

„Peste tanguire sa mai adaugam acum tanguire si sa varsam lacrimi, plangand impreuna cu Iacov pe Iosif, pururea slavitul si curatul, pe cel ce s-a robit cu trupul, iar sufletul si l-a pastrat nerobit; si a domnit peste tot Egiptul. Ca Dumnezeu da slugilor Sale cununa nestricacioasa.”

Sinaxar

In sfanta si marea Luni facem pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos si de smochinul care s-a uscat din cuvantul Domnului.

Talcuire de la parintele Teofil Paraian

Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup si la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresioneaza pe toti prin dorinta lui de a-I sluji lui Dumnezeu implinind poruncile, prin dorinta lui de a fi curat inaintea lui Dumnezeu, prin faptul ca a fost bun si binevoitor cu fratii sai care l-au vandut in Egipt.

El este o preinchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, cel vandut de Iuda, unul dintre ucenicii sai, este o preinchipuire a Domnului Hristos, care a tinut sa implineasca intru toate voia Parintelui Ceresc si sa ne fie noua pilda de urmat. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate cate s-au intamplat cu el. A fost iubit de parintii lui, a fost iubit de Patriarhul Iacov.

Fratii lui l-au vandut in Egipt.

A ajuns in Egipt si asezarea sufletului sau a fost probata intr-o ispita peste care a trecut. A ajuns in inchisoare invinuit fiind de pacate, el, care a tinut sa ramana fara de pacat, apoi ca talcuitor al viselor lui Faraon, mai-marele Egiptului, insa a fost gasit drept intelept si bun de a conduce Egiptul si a salvat de la moarte prin infometare pe concetatenii sai si pe conationalii sai, pe care dupa aceea i-a adus in Egipt. De aceea Sfanta noastra Biserica il pomeneste cu cinstire ca un preinchipuitor al Mantuitorului.

Tot in aceasta zi de Luni binecuvantata, pomenim si o minune pe care a facut-o Domnul Hristos, o minune spre inteleptirea credinciosilor, pentru ca negasind smochine intr-un smochin neroditor, l-a blestemat sa se usuce si s-a uscat, iar Sfanta noastra Biserica pomenind aceasta intamplare, are in vedere o explicatie pentru cei credinciosi, atragandu-le atentia ca suntem toti chemati spre rodire si ca Domnul Hristos asteapta ceva de la noi, si noi suntem datori sa-i oferim Mantuitorului virtutile noastre in loc de alte roade.

Smochinul cel blestemat de Mantuitorul este un fel de pilda pentru noi.

Ca sa stim ca Domnul Hristos rasplateste nu numai binele pe care-l fac oamenii, ci rasplateste si pedepseste si indaratniciile lor, si neangajarile lor spre bine. Se spune in Sinaxarul de la slujba de Luni, din Saptamana Patimilor ca Domnul Hristos nu si-a aratat niciodata puterea pedepsitoare asupra oamenilor – sa intelegem in vremea propovaduirii Sale – dar si-a aratat-o asupra unui smochin, ca sa se inteleaga din aceasta ca El are si putere pedepsitoare, iar credinciosii sa se sileasca sa fie, nu sub blestem, ci sub binecuvantarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, cum reiese si dintr-o alcatuire din Postul Sfintelor Pasti, in care vorbim fiecare dintre noi cu propriul nostru suflet si ne indemnam pe noi insine sa nu dormitam, ci sa ne trezim si sa lucram pentru slava lui Dumnezeu si pentru binele nostru vremelnic si vesnic.

Svetilna / luminanda

„Camara Ta, Mantuitorul meu, o vad impodobita, si imbracaminte nu am, ca sa intru intr-insa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, datatorule de lumina, si ma mantuieste.”

Surse: orthodoxwiki.org, crestinortodox.ro

Cuvinte cheie: ,

Minimax
seo
Gradinita
Blossom Salon
Aboneaza-te
la Newsletter-ul zilnic
Primeste pe mail noutatile Sfatulparintilor.ro. Citeste politica de confidentialitate.
Meniu