De asemenea se stimuleaza o dezvoltare imunologica propice prin asigurarea unui echilibru intre fragmente imunostimulatoare bacteriene si fragmentele din ADN-ul matern sau bacterian ce inhiba raspunsul imun.
Laptele mamei contine si numeroase leucocite, dintre care frecvente neutrofile si macrofage, adevarati ucigasi naturali ai bacteriilor. Prin alte proteine imune precum lactoferina are un efect inhibitor asupra cresterii bacteriei Escherichia Coli implicate in multe dintre enterocolitele bacteriene. Mai mult, scaunul copilului alaptat la san are un pH mai mic decat cel al copilului alimentat cu formula de lapte astfel impiedicand dezvoltarea bacteriilor “neprietenoase”. De asemenea laptele matern contine o enzima care ucide parazitii precum Giardia Lamblia sau Entamoeba Histolytica.
Alaptatul asigura de asemenea protectie si impotriva infectiilor respiratorii, asa cum am mentionat mai sus frecventa pneumoniilor sau infectiilor cu virus respirator sincitial fiind mai mica la copiii alaptati. In cadrul acesteia din urma, rolul protector este atribuit imunoglobulinei secretorii A si lactoferinei precum si stimularii maturarii pulmonare prin prolactina continuta in lapte .
Un alt avantaj al alimentatiei naturale il constituie protectia fata de bolile alergice precum dermatita atopica si astmul alergic. Academia Americana de Pediatrie precum si Societatea Europeana pentru Alergologia si Imunologia Clinica Pediatrica recomanda alaptarea ca masura definitorie pentru preventia alergiei. Laptele matern are un efect protector semnificativ impotriva dezvoltarii atopiei prin mai multe mecanisme. Prin urmele de proteine din alimentatia mamei promoveaza toleranta la aceste alimente. Imunoglobulina A favorizeaza maturarea mucoasei intestinale iar acizii grasi polinesaturati au efect antiinflamator si moduleaza raspunsul imun. De asemenea poliaminele de tipul sperminei prezente in laptele matern scad permeabilitatea mucoasei intestinale si astfel sunt protectoare impotriva alergiilor.
In cele din urma dar de o importanta majora alaptatul are un impact psihoemotional definitoriu pentru dezvoltarea copilului. Alaptatul contribuie la dezvoltarea unei relatii de apropiere intre mama si copil, mama avand sentimental de implinire si de a fi esentiala in viata copilului iar copilul creandu-si un mediu fizic si psihic confortabil. Alaptatul, prin compozitia laptelui (leptina), reduce nivelul de stres al sugarului actionand asupra sistemului nervos central si a unor glande endocrine. Studiile pe termen lung au aratat ca alaptatul se asociaza cu un IQ mai ridicat si cu un nivel scazut de stres al copiilor in fata unor situatii precum despartirea parintilor (evenimente cunoscute a fi generatoare de anxietate si depresie ce se pot extinde catre varsta adulta).
De asemenea s-a observat ca o durata scazuta de alaptare (mai mica de 3 luni) se asociaza cu tulburari de comportament si hiperactivitate.
Toate cele prezentate mai sus vin sa sustina ideea ca alaptarea este modalitatea ideala de alaptare a nou-nascutului sanatos, oferindu-i acestuia atat o nutritie echilibrata si protectie impotriva infectiilor si alergiilor, dar si permitandu-i sa simta apropierea celei mai iubite persoane din viata lui si asigurandu-i confort si siguranta si facandu-l sa se simta iubit.
Poti afla mai multe detalii despre alaptare, dar si despre nutritia corecta in primele 1000 de zile pe site-ul www.primele1000zile.ro.
Citeste continuarea: 1 2
