Vitamina D la copii toamna și iarna. Când au nevoie de suplimente, ce doze recomandă medicii și ce greșeli trebuie evitate
Cum îți dai seama dacă un copil are deficit de vitamina D?
Deficitul de vitamina D nu poate fi identificat cu certitudine doar din comportamentul copilului. În unele situații nu apar manifestări evidente, iar simptome precum oboseala sau durerile musculare pot avea numeroase alte cauze. În formele severe, deficitul poate afecta mineralizarea oaselor și poate provoca rahitism, în special în perioadele de creștere rapidă.
Ghidul Ministerului Sănătății descrie manifestări precum deformările osoase, întârzierea închiderii fontanelelor, modificările erupției dentare și alte semne clinice asociate rahitismului. În cazul unui deficit sever, pot apărea și tulburări ale metabolismului calciului. Convulsiile sau spasmele severe reprezintă situații care necesită evaluare medicală urgentă.
Diagnosticul nu se stabilește doar pe baza unei suspiciuni. Medicul ia în considerare vârsta, istoricul alimentar, factorii de risc, examenul clinic și, atunci când este indicat, investigațiile de laborator.
Cum să îți crești imunitatea prin administrarea de suplimente cu sinbiotice și Vitamina D
Trebuie să facem analiza vitaminei D înainte de fiecare iarnă?
Nu există o recomandare medicală generală potrivit căreia toți copiii sănătoși ar trebui să își măsoare anual vitamina D înainte de sezonul rece. Ghidul pediatric al Ministerului Sănătății precizează că dozarea de rutină a 25-hidroxivitaminei D, cunoscută și ca 25(OH)D, nu este recomandată persoanelor sănătoase.
Analiza poate fi indicată copiilor cu factori de risc, precum unele boli renale sau hepatice, afecțiuni care reduc absorbția intestinală, obezitate severă ori tratamente medicamentoase care afectează metabolismul vitaminei D. De asemenea, medicul poate recomanda investigații atunci când există suspiciunea clinică a unui deficit sau manifestări sugestive pentru rahitism.
În România există și un program național pentru evaluarea statusului vitaminei D în grupele de risc, în cadrul căruia determinarea nivelului seric se realizează la recomandarea unui medic specialist. Acest program este destinat evaluării medicale a persoanelor eligibile, nu testării automate a tuturor copiilor la începutul iernii.
Din ce alimente pot lua copiii vitamina D?
Vitamina D se găsește în mod natural într-un număr relativ mic de alimente. Printre sursele recunoscute de NIH se numără peștele gras, precum somonul și sardinele, gălbenușul de ou și anumite tipuri de ciuperci. Există și produse alimentare fortificate cu vitamina D, însă compoziția lor diferă de la un producător la altul.
Pentru copiii care au început diversificarea, alimentele potrivite vârstei pot contribui la aportul zilnic de vitamina D. Peștele și ouăle pot face parte dintr-o alimentație variată, ținând cont de recomandările privind introducerea alimentelor și de eventualele alergii. În cazul laptelui, iaurturilor, cerealelor sau altor produse fortificate, părinții trebuie să verifice eticheta, deoarece nu toate conțin vitamina D adăugată.
Alimentația are un rol important, dar obținerea necesarului exclusiv din surse alimentare poate fi dificilă. În cazul copiilor pentru care se recomandă suplimentarea, diversificarea alimentației nu reprezintă automat un motiv pentru oprirea preparatului prescris.
