Ce să nu-i spui niciodată copilului după o notă proastă. 10 replici care pot face mai mult rău decât bine
4. „M-ai dezamăgit!”
O asemenea replică poate avea un impact emoțional puternic, mai ales asupra copiilor care își doresc foarte mult aprobarea părinților. Nota nu mai este doar un rezultat școlar, ci devine motivul pentru care copilul simte că a pierdut aprecierea unei persoane importante. Este firesc ca părinții să fie dezamăgiți atunci când observă că un copil nu și-a respectat responsabilitățile. Totuși, există o diferență între a discuta despre comportamentul care a dus la o notă mică și a-l face pe copil să se simtă responsabil pentru starea emoțională a adultului. Dacă această formulare se repetă, copilul poate începe să ascundă rezultatele slabe sau să evite conversațiile despre școală. Nu pentru că nu îi pasă de învățare, ci pentru că încearcă să evite reacția părintelui.
Ce poți spune în schimb: „Nu este rezultatul pe care îl așteptam. Vreau să înțeleg ce s-a întâmplat și ce putem face mai bine.” Mesajul este sincer, fără să transforme nota într-o judecată asupra relației dintre părinte și copil.
Cum sa-ti inveti copilul sa ia decizii. Ghid pe varste
5. „La vârsta ta, eu luam numai note mari!”
Poveștile despre propriile performanțe școlare pot părea educative, dar nu sunt întotdeauna ceea ce copilul are nevoie să audă. Mai ales dacă sunt spuse într-un moment în care acesta este deja supărat sau rușinat. Copilul poate interpreta comparația ca pe o demonstrație că părintele era mai inteligent, mai disciplinat sau mai responsabil. În plus, discuția se îndepărtează de dificultatea actuală și se transformă într-o comparație între două experiențe școlare diferite. Amintirile părinților pot fi utile atunci când includ și dificultățile prin care au trecut. O poveste despre un test nereușit, despre o materie complicată sau despre un profesor care i-a ajutat să înțeleagă poate avea o valoare mult mai mare decât prezentarea unui trecut școlar perfect.
Ce poți spune în schimb: „Și eu am avut materii la care mi-a fost greu. Hai să găsim o metodă care să te ajute.” Copilul poate înțelege astfel că dificultățile de învățare fac parte din experiența școlară și că există modalități de a le depăși.
6. „Dacă mai iei o notă proastă, îți iau telefonul și nu mai ieși din casă!”
Pedepsele pot părea o soluție rapidă, mai ales atunci când părintele consideră că telefonul, jocurile sau întâlnirile cu prietenii au afectat timpul dedicat învățării. Totuși, amenințările făcute în momentul supărării riscă să transforme școala într-o sursă de teamă. Copilul poate începe să învețe doar pentru a evita pedeapsa, fără să înțeleagă ce trebuie să schimbe în modul în care se pregătește. Cornell Cooperative Extension recomandă părinților să evite pedepsirea copiilor pentru performanțele școlare slabe și să se concentreze asupra dezvoltării abilităților și obiceiurilor care îi pot ajuta să progreseze. Asta nu înseamnă că regulile privind telefonul sau timpul de studiu trebuie să dispară. Dacă folosirea ecranelor interferează cu temele și somnul, părinții pot stabili limite clare, discutate în momente liniștite și aplicate consecvent.
Ce poți spune în schimb: „Hai să vedem cum îți organizăm timpul pentru teme și pentru telefon, astfel încât să ai timp și de învățat, și de relaxare.” Scopul este ca elevul să învețe să își gestioneze responsabilitățile, nu doar să se teamă de consecințele unei note.
Citeste continuarea: 1 2 3 4 5
