Numărul persoanelor cu muşcături de căpuşe este în continuă creştere. Fenomenul este, se pare, un alt efect devastator al încălzirii globale. Muşcăturile de căpuşe sunt cu atât mai periculoase cu cât pot transmite boli grave precum boala Lyme.

Iar statisticile dovedesc că această boală face victime tot mai multe de la an la an. În Statele Unite s-au înregistrează între 30.000 şi 40.000 de cazuri, faţă de 15.000 în 1990. În România s-au identificat în ultimii 10 ani 8.000 de persoane afectate de boala Lyme. Anul trecut au fost confirmate 861 de cazuri, dublu faţă de 2010. Judeţele “fruntaşe la acest capitol sunt Sibiu (360 de cazuri înregistrate în 2011), Harghita (71) şi Iaşi (49).

Experţii consideră că încălzirea şi precipitaţiile variabile joacă un rol în răspândirea şi intensitatea zoonozelor – infecţii transmisibile de la animal la om sau de la om la animal, vinovate de circa 75% din toate bolile emergente. Aceste boli sunt transmise de insecte – căpuşe sau ţânţari. Pentru că insectele au sânge rece, ele sunt foarte sensibile la condiţiile exterioare. Câteva grade sau câţiva litri de ploaie în plus le pot influenţa semnificativ capacitatea de supravieţuire, reproducere şi transmitere a unui parazit. Iernile blânde duc şi ele la înrăutăţirea situaţiei: la temperaturi mai ridicate, căpuşele ies mai devreme şi tot mai devreme îşi atacă victimele. Căpuşele migrează şi geografic, ajungând să se instaleze în regiuni în care nu existau înainte.

 

Muşcăturile de căpuşe şi boala Lyme

Se spune că muşcăturile de căpuşe pot duce la paralizie sau orbire. Din cauză că muşcătura de căpuşă nu este dureroasă, boala Lyme este greu de depistat la timp.

Boala Lyme sau “boala cu 1000 de feţe” poate copia simptomele a peste 200 de afecţiuni şi afectează pielea, încheieturile, sistemul nervos şi organele.

Primul simptom al infecţiei este un eritem circular numit migratoriu. El se manifestă la aproximativ 80% dintre persoanele infectate şi debutează în zona muşcăturii de capuşă, într-un interval de la 3 la 30 de zile de la infestare. Dimensiunea acestuia poate creşte până la 30 de cm şi poate căpăta aspect de “ochi de bou”. La unele persoane pot apărea mai multe eriteme în mai multe zone.

Printre alte simptome se mai numără: oboseală, frisoane, febră, cefalee, crampe musculare.

Netratată, infecţia poate determina simtome precum: diminuare a tonului muşchilor feţei, cefalee severe, rigiditatea cefei din cauza meningitei, puseuri de durere, insomnie, ameţeli şi palpitaţi din cauza aritmiilor, dureri articulare.

Deşi pacienţii răspund la tratament, în timp vor apărea sechele: artrită intermitentă, durere articulară severă, tumefacţii, în special în zona genunchilor, probleme neurologice cronice.

 

 

Cum să te fereşti de muşcăturile de căpuşe

Odată cu încălzirea vremii, ieşirile la iarbă verde vor fi la ordinea zilei. Medicii recomandă să nu purtaţi haine subţiri în zonele împădurite umede. Mai mult, ar fi bine să evitaţi deplasarea în zone cu tufişuri umede sau pe sub arbori unde riscul de a găsi colonii de căpuşe este sporit. Atenţie mare la copii! Ei sunt cei mai expuşi din cauza locurilor de joacă şi nici nu realizează că au fost muşcaţi, întrucât căpuşele secretă înainte o substanţă anestezică şi nu simţi înţepătura.

Căpuşele se pot găsi atât  în grădina casei, în parcuri publice, terenurile de sport, pe iarbă sau gazon, pe pomii din livadă sau în padure şi pe animale de casă (câini şi pisici).

Locurile favorite sunt pădurile umede, iar dacă afară este cald şi uscat căpuşele se ascund în pământ sau sub vegetaţie.

Căpuşa adultă poate fi văzută cu ochiul liber şi trebuie scoasă imediat, iar nimfele (puii de căpuşă) arată ca un punct negru cât un vârf de ac. Ţineti minte data la care căpuşa a fost scoasă de pe corp pentru a urmări apariţia oricăror simptome: roşeaţa, umflarea pielii în jurul muşcăturii precum şi a semnelor tipice ale infectiei Lyme apar imediat sau după câteva săptămâni.

 

Mai multe sfaturi găseşti aici.