Andreea Marin Banica: “E nevoie de echilibru interior ca sa poti darui”

Bucurie, uimire si emotie… Acestea au fost sentimentele pe care le-a trait Andreea Marin Banica in momentul in care a aflat ca este insarcinata, dupa cum marturiseste in acest interviu acordat in exclusivitate pentru Sfatul Parintilor. Nu conta daca era baiat sau fata, pentru ca isi dorea atat de mult un copil incat nu mai conta ce avea sa fie. Bebelusul era oricum o binecuvantare de la Dumnezeu.

 

 

– Cum ai reactionat cand ai aflat ca esti insarcinata?

Am plans de bucurie, de uimire – asteptam de prea multa vreme, dupa mai multe probleme de sanatate, sa raman insarcinata si nu se intampla acest lucru – si de emotie.

 

– Dar cand ai aflat ca vei avea o fetita?

Mi-am dorit atat de mult un copil, incat nu mai conta ce avea sa fie, baiat sau fetita, imi doream doar sanatatea micutului, pentru ca oricum ar fi fost o binecuvantare de la Dumnezeu.

 

– Cum ti-o imaginai pe Violeta inainte de nastere? Seamana imaginea aceea cu realitatea de-acum?

Am fost mereu cu gandul la mama in timpul sarcinii, de aceea am si numit-o Violeta, in amintirea ei. Am avut sentimentul ca exista o legatura nevazuta intre ele, pe care nu o pot explica in cuvinte, dar realitatea o confirma astazi.

 

– Cum iti alinti fetita?

Ea si-a ales alintul: Teta, un fel de prescurtare a numelui sau. Uneori, pentru ca tati ii vorbeste mereu in rime, cand o intrebi cine e, iti raspunde : Teta Peta.

 

– Aveti vreun ritual inainte de culcare?

Da, spalatul pe dintisori si balaceala care-i place nespus, pupici, alinturi si imbratisari cat cuprinde, de parca pana a doua zi ar fi o vesnicie, rugaciunea, povestea de seara…

 

Care a fost cel mai greu moment in timpul exercitarii “meseriei” de mamica?

Clipele cand copilului ii este rau, cand e bolnavior te dor pe tine, ca parinte. Ai da orice sa poti lua suferinta micutului asupra ta.

 

Ce-si doreste Violeta sa devina? Ce inclinatii are?

E prea devreme sa ne gandim asa departe, dar cert e ca are un simt al limbii, fie ca e vorba de romana sau engleza, foarte dezvoltat, prinde usor subtilitatile si face corect acordurile pe care si maturii le mai gresesc uneori, asta da, ne-a atras in mod special atentia, precum si firea energica, vesela, vorbareata, dar si mintea foarte logica, cred ca ii va placea matematica in mod deosebit. De asemenea, ii plac pictura si dansul, dar sa nu ne grabim, sa vedem ce ii rezerva viitorul.

 

Care sunt jucariile preferate ale Violetei?

Niciodata nu a avut o aplecare spre papusi, spre uimirea noastra, ci spre puzzle, preferatul ei, spre culori, litere si cifre, pe care le stie bine de la o varsta foarte frageda, deja la 3 ani silabiseste cuvintele singura, folosindu-se de literele din alfabet invatate de la noi. Ne cere sa o lasam sa scrie litere si cifre pe laptop, nu cauta jocuri. Ii plac mult desenele animate clasice si o atrage pianul, cu siguranta pentru ca la noi in casa muzica e parte din viata noastra de zi cu zi.

 

Ce stie Violeta despre meseria voastra si cum reactioneaza cand ii vede pe mami si tati la televizor?

Stie ca tati e actor, stie ce e teatrul, acum deja mergem la teatru saptamanal, iar de mami stie ca “are treaba sus, in birou” si e jurnalista. Nu ne cunoaste inca toate indeletnicirile, amandoi facem mai multe lucruri in paralel si nu i-am explicat inca totul, dar ne vede des pe amandoi la televizor. Cand era mai mica il cauta pe tati in spatele ecranului cand incepea emisiunea lui.

 

S-a intamplat pana acum ca Violeta sa faca vreo scena in public? Cum reactionezi in acele momente?

Am avut chiar o preocupare deosebita pentru a ne creste ambii copii cu respect pentru cei din jur si fara a fi rasfatati, ii alintam, cum e si firesc la aceasta varsta, dar nu exageram si isi cunosc si indatoririle, stiu ca in viata trebuie sa si dai, nu doar sa primesti, si sa faci treaba ca sa te bucuri de ceea ce iti doresti. Noi avem o vorba care o aduce pe Violeta rapid cu picioarele pe pamant, nu e nevoie sa insist: ”cand nu suntem cuminti, stricam prietenia”, asta in contextul in care ea stie ca noi suntem nu doar mama si fiica, ci si foarte bune prietene. Nu-i place conflictul de nici un fel, asa ca e de ajuns sa spun asta, ca sa inteleaga ca a intrecut masura cu alintatul, dar asta se intampla foarte rar.

 

Care a fost cea mai mare nazbatie pe care a facut-o Violeta?

Nu-mi prea amintesc ceva special, e chiar un copil bun, cu care ma inteleg deja ca si cu un omulet in toata puterea cuvantului.

 

Ce tactica abordezi cand vrei sa-i impui Violetei o regula de comportament sau de alimentatie?

Am trecut, din pacate, prin momente grele cu ea, cand a fost nevoie de dieta drastica pentru a se vindeca, si s-a comportat neasteptat, a fost tare intelegatoare, usurandu-ne misiunea, sa spun asa.

 

Ce faci cand vezi ca aceasta tactica a dat gres?

Tactica pentru ea este sa-i explic clar ca sa inteleaga de ce trebuie sa faca un anumit lucru, daca intelege il si face, nu merge cu minciuna sau cu inventii de moment.

 

Crezi ca prietenia cu copilul poate afecta autoritatea parintelui?

Cred in echilibru, copilul trebuie sa inteleaga ca suntem si prieteni, dar si ca parintele are o experienta de viata mult mai mare si responsabilitatea de a-l creste, in consecinta, autoritatea nu trebuie sa-i lipseasca.

 

Cum se inteleg cei doi fratiori?

Se iubesc tare  mult, Stefanel e model pentru Violeta, si ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca se inteleg atat de bine, fara sa fi fost nevoie de interventia noastra. Am fost norocosi.

 

Cat de mult petrec ei in fata televizorului/calculatorului?

Nu prea mult, tin la viata sanatoasa pe care si ai mei mi-au oferit-o in copilarie. E destul timp pentru toate.

 

Esti o persoana activa. Foarte activa. Tot timpul in miscare si cu gandul la noi si noi proiecte. Cum reusesti? Care este secretul, sa fii in acelasi timp si mama, si femeie, si sa te ocupi si de activitatile profesionale?

Aici e mana lui Dumnezeu. Eu doar folosesc harul cu care m-a inzestrat si educatia primita de la parintii mei.

 

Mai ai timp si pentru tine, sa fii doar tu, sa te rasfeti?

Da, pretuiesc viata si cred ca orice mama are nevoie si de un timp pentru mintea, trupul, spiritul ei. E nevoie de echilibru interior ca sa poti darui.

 

Ce sfaturi pe care tu le-ai primit de la parintii tai, vrei sa le transmiti mai departe Violetei?

Lectia moderatiei, inainte de toate, dar si spiritul de luptator. Imi doresc sa stie destule cat sa se descurce pe picioarele ei in viata.

 

De asemenea, parintii mai fac si greseli, de multe ori fara sa-si dea seama. Ce lucruri facute de parintii tai, pe care tu le-ai considerat gresite, nu vrei sa le repeti cu Violeta?

Parintii mei au fost doi oameni intelepti, nu imi amintesc lucruri negative de care sa vorbesc aici, dimpotriva, mi-au dat uneltele si puterea de a alege, nu mi-au impus un drum, m-au ajutat sa vad unde voi fi omul potrivit la locul potrivit, oferindu-mi posibilitatea de a sti cat mai multe lucruri. Mi-au aratat frumusetea literaturii, dar si pe cea a matematicii, mi-au oferit posibilitatea sa urmez cursuri de dans sau pian, dar si sa fac sport de performanta (handbal), nu mi-au impus limite absurde, dar mi-au explicat ce nu e bine si de ce. Mi-au dat forta de a alege.

 

Povesteste-mi putin si despre Scoala Mamelor. Cum ti-a venit ideea? Cate mame au apelat pana acum la Scoala Mamelor? 

Sunt doar 3 luni de cand suntem activi si deja mii de mame au intrat in Scoala Mamelor, proiect cu fonduri structurale initiat de fundatia mea , Pretuieste Viata. Va invit sa ne cunoasteti mai bine pe www.scoalamamelor.ro  si sa aflati facilitatile de care mamele pot beneficia gratuit, pe domenii precum sanatate, legislatie, drepturile femeii, comunicare, formare profesionala, psihologie, psihiatrie… Mamele noastre au  nevoie de informatie, de indrazneala si impulsul de a lupta pentru drepturile ce li se cuvin, de cunostinte si cursuri pentru a evolua in cariera, de specialisti care sa le asculte problemele si sa le indrume. De aici am pornit, de la dorinta mea de a le impartasi mamelor toate cele pe care le-am aflat si le-am incercat pe pielea mea in timp, dar am ajuns la un proiect mult mai complex si sper sa facem pasi inainte, pentru ca e o minune sa poti avea sentimentul ca nu esti singura in Romania de azi, cu toate problemele pe care o mama le duce pe umeri in prezent.

 

 

Foto: revista Tango. Copierea si reproducerea fotografiei sau a oricarei portiuni din prezentul interviu fara acordul Sfatul Parintilor sunt interzise!