Cine primează mama sau tata?

Nimic din ceea ce este în jur nu are o singură parte, o singură direcție, un singur rol, o singură perspectivă… Dualitatea, extremele sunt parte dintr-un întreg. Îmbrățișarea conceptelor de yin și yang în relații și în viața noastră de zi cu zi poate fi profund vindecătoare și aducătoare de sens și de echilibru. 

Cuvântul „nevoie” poate avea un sens pozitiv, dar și un sens negativ. Linia fină dintre cele două conotații este deosebit de subțire și strâns legată de echilibrul interior al fiecărei persoane în parte. Atunci când vorbim despre parenting și despre nevoile copilului este important să înțelegem că așa cum acesta se naște din unirea a două celule, și viața sa este influențată atât de mamă, cât și de tată. Energia feminină și energia masculină sunt parte dintr-un întreg și de aceea copilul are nevoie de ele în egală măsură pentru a-și atinge potențialul maxim.

Părinții care sunt cei mai eficienți sunt cei care își ascultă copiii, au o relație apropiată, stabilesc reguli adecvate, dar acordă și libertăți adecvate.

Mama sau tata primează? Nu, ei se completează!

Când era vorba de crescutul copiilor, acesta era perceput ca fiind domeniul mamei. Mamele se ocupau din timpuri străvechi de tot ceea ține de copii, cu excepția, poate, de problemele disciplinare cu adevărat mari, în care era necesară abordarea cu mâinile grele a tatălui. Creșterea copiilor s-a schimbat mult din acele vremuri deoarece tații devin tot mai implicați în acest proces de creștere și educație din dorința de a forma relații mai puternice cu copiii lor. 

În ultimele decenii și oamenii de știință realizează din ce în ce mai mult cât de mult contează tații. Cercetările ne spun că nu mai putem vorbi de un rol, ci de rolurile pe care le joacă tații în creșterea și educarea copiilor. La fel ca și femeile, corpurile taților răspund la calitatea de părinte, iar stilul lor parental îi afectează pe copiii lor la fel de mult, și uneori mai mult, decât cel al mamei. Știm cu dovezi că, în afara de sarcină, naștere și alăptare la sân, tații pot face aceleași lucruri pe care le fac mamele în procesul de creștere, îngrijire și educare a copiilor. Rolul lor este la fel de complex și important precum cel matern, iar implicarea tatălui, cu cât e mai timpurie, cu atât e mai benefică.

Michael E. Lamb, specialist în psihologia dezvoltării, susține că rolul matern și cel patern sunt mai degrabă dominate de asemănări decât de deosebiri.

Deloc surprinzător, părinții au un efect major asupra copiilor lor. Când copiii se simt respinși sau neiubiți de mamă și tată, sunt mai predispuși să devină ostili, agresivi și instabili emoțional. Respingerea din partea părinților poate duce, de asemenea, la o stimă de sine scăzută, sentimente de inadecvare și viziuni negative asupra lumii. ”Acest lucru este valabil pentru ambii părinți”, aflăm din LiveScience. ”Dar, în unele cazuri, tata este un factor mai important decât mama. Problemele de comportament, delincvența, depresia, abuzul de substanțe și adaptarea psihologică generală sunt toate mai strâns legate de respingerea tatălui decât de cea a mamei.”

Citeste continuarea aici.

Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!

Tel: 0722187700

Mail: contact@clinicaaproape.ro

Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape

Image by Nadine Hillemeyer from Pixabay