Adevăratele efecte ale multitasking-ului: cum ne afectează productivitatea și sănătatea mintală
Trăim într-o eră a vitezei… O eră în care tot ceea ce ține de timp are importanță covârșitoare pentru tot ceea ce ne înconjoară, dar din păcate, raportat la propria persoană, uneori își pierde din importanță și sens. De prea multe ori, suntem conduși de nevoia de a demonstra, de a face cât mai multe lucruri, de a ne ”diviza” în zeci de abilități, de competențe, de feluri de a fi astfel încât ajungem să trecem razant pe lângă tot ceea ce se presupune a fi propria viață. Multitasking-ul pare o modalitate excelentă de a face multe deodată, dar cercetările au arătat că al nostru creier nu este nici pe departe la fel de bun în a gestiona sarcini multiple pe cât ne place nouă să credem.
De fapt, unele cercetări sugerează că multitasking-ul ne poate împiedica productivitatea, reducându-ne înțelegerea, atenția și performanța generală.
În ciuda a cât de multă atenție a acordat societatea acestei abilități de-a lungul anilor (mai ales când vine vorba de cât de bine o pot face femeile, aparent), doar 2% din populație poate jongla cu două sarcini deodată fără a se observa o scădere a performanței.
Multitasking-ul scade capacitatea de concentrare, ne face victime ale irelevanței și incapabili să deosebim ce-i important de ce-i prea mult sau trivial. Greg McKeown spune în cartea Essentialism că ne risipim timpul, energia și resursele într-o mie de direcții, în loc să facem același număr de pași și cu același efort, într-o direcție importantă, care să aducă sens și valoare.
Multitasking-ul a devenit un stil de viață în ultima vreme, adoptat de mulți dintre noi, atât în viața personală, cât și la birou. Ne pare a fi soluția “salvatoare” în goana după mai mult sau credem că mai bun. Abilitatea de a ne ocupa de mai multe sarcini deodată este văzută, adesea, ca un lucru lăudabil, cu atât mai mult într-o societate a performanței.
Ce face ca multitaskingul să fie un ”ucigaș de productivitate”?
Poate părea că realizăm mai multe lucruri în același timp, dar ceea ce facem cu adevărat este să ne mutăm rapid atenția și concentrarea de la un lucru la altul. Trecerea de la o sarcină la alta poate face dificilă focusarea atenției și poate provoca blocaje mentale care ne pot încetini în activitatea pe care o desfășurăm.
- Multitasking-ul afectează serios productivitatea: creierul nostru nu are capacitatea de a efectua mai multe sarcini în același timp – în momentele în care credem că facem mai multe sarcini, probabil că trecem rapid de la o sarcină la alta.
- Multitasking-ul distrage atenția: persoanele care fac multitasking se pot simți mai distrase decât cele care se concentrează pe o sarcină la un moment dat. Unele cercetări sugerează că cei care sunt multitasking sunt mai distrași și pot avea probleme în a-și concentra atenția chiar și atunci când nu lucrează la mai multe sarcini simultan.
- Multitasking-ul ne încetinește: deși poate părea contrar credinței populare, avem tendința de a lucra mai lent și mai puțin eficient atunci când facem mai multe sarcini. Multitasking-ul duce la ceea ce psihologii numesc „costuri de schimbare a sarcinilor” sau efectele negative care vin din trecerea de la o sarcină la alta. Ne confruntăm cu costuri de schimbare a sarcinilor (cum ar fi un ritm de lucru mai lent) din cauza cererii mentale crescute care este asociată cu săritul de la un lucru la altul. Schimbarea focalizării ne împiedică, de asemenea, să ne bazăm pe comportamente automate pentru a finaliza sarcinile rapid. Când suntem concentrați pe o singură sarcină pe care am mai făcut-o înainte, putem lucra la „pilot automat”, care eliberează resurse mentale. Comutarea înainte și înapoi ocolește acest proces și, ca urmare, avem tendința de a lucra mai încet.
- Multitasking-ul afectează funcția executivă: multitasking-ul este gestionat de funcțiile executive din creier. Acestea controlează și gestionează procesele cognitive și determină cum, când și în ce ordine sunt efectuate anumite sarcini. Există două etape în procesul de control executiv și anume:
- Schimbarea obiectivelor: decizia de a face un lucru în loc de altul
- Activarea regulilor: schimbarea de la regulile pentru sarcina anterioară la regulile pentru noua sarcină
Trecerea prin aceste etape poate reprezenta doar câteva zecimi de secundă, dar poate reprezenta mult mai mult atunci când oamenii schimbă în mod repetat pe modulele înainte și înapoi.
De exemplu, dacă ne aflăm într-o situație în care siguranța sau productivitatea sunt importante, cum ar fi atunci când conducem într-un trafic intens, chiar și perioadele mici de timp se pot dovedi critice.
- Multitaskerii fac mai multe greșeli: multitasking-ul poate reduce performanța și ne poate face să fim mai predispuși la greșeli. Cercetările au arătat că studenții care fac mai multe sarcini în clasă tind să aibă note mai mici (și, dacă continuă să facă mai multe sarcini acasă, adesea le ia mai mult timp pentru a-și termina temele).
- Multitasking-ul este epuizant mental: există un motiv pentru care ne simțim atât de obosiți după o zi în care am jonglat cu multe sarcini diferite – deoarece multitasking-ul ne obligă creierul să comute constant între sarcini, de fapt acesta consumă o cantitate mult mai mare de glucoză pe care o folosim pentru a ne concentra.
- Multitasking-ul are implicații directe asupra performanței: un studiu despre multitasking în sala de clasă a dus la concluzia că studenții care au făcut mai multe sarcini pe computere în timpul unei prelegeri au obținut scoruri mai mici la examene – la fel ca și colegii de clasă care au fost în contact direct cu ei. Acesta este motivul pentru care urâm ceilalți oameni care trimit mesaje pe telefoanele lor când suntem la film: ne distrag atenția, chiar și atunci când nu suntem noi cei care trimitem mesaje.
- Multitasking-ul poate dăuna relației noastre de cuplu: smartphone-urile creează o amenințare imediată în relațiile cu cei din jur și asta pentru că atenția noastră și interesul pe care susținem că le avem în raport cu anumite lucruri care ni se spun de către partener în timp ce le folosim nu sunt la capacitatea lor maximă, așa cum bine demonstrează și studiile făcute în acest sens.
Din punct de vedere psihologic un aspect care ne poate crește tendința către multitasking este imaginea noastră de sine.
Imaginea noastră de sine determină cele mai multe dintre acțiunile și deciziile noastre, iar dacă credem că valoarea noastră de sine poate fi periclitată, vom lupta în mod constant pentru a o proteja, conștient sau inconștient.
Mai multe rețele din creier interacționează pentru a ne ghida comportamentul ori de câte ori ne propunem să îndeplinim o sarcină. Acest comportament include:
- Stabilirea unui obiectiv
- Identificarea informațiilor de care avem nevoie pentru a le realiza
- Ignorarea distragerilor irelevante
Când încercăm să ne angajăm în acest proces pentru mai multe sarcini simultan, poate duce la erori cognitive. S-ar putea să nu reușim să ignorăm informațiile irelevante, de exemplu, ceea ce ar duce la mai multă distragere a atenției. Este posibil ca multitaskingul cronic să schimbe creierul în timp, ducând la mai multă distractibilitate și probleme de concentrare.
Citeste continuarea aici.
Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!
Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape
foto: Depositphotos.com