Draga mea fiică, am văzut cum chipul tău zâmbitor se năruie. Cineva din această lume tocmai ce îți spusese că…
Draga mea fiică,
Am văzut cu colțul ochiului cum chipul tău zâmbitor se năruie. Am văzut cum te-ai oprit din a da scroll pe telefon și cum te-ai uitat adânc în ecranul lui. Corpul tău care stătea confortabil în mașina noastră a devenit brusc rigid și te-ai răsucit apoi spre geam să privești în gol la copaci și terenuri goale de fotbal. Oftatul tău a sunat de parcă ai fi avut întreaga lume pe umerii tăi.
Când ne-am oprit la semafor, m-am întors și te-am întrebat ușor: ”Ești bine, draga mea? S-a întâmplat ceva?”. Și ai răspuns: ”Sunt bine, mamă. Totul e cool”.
Dar eu am știut că nu este. Cineva din această lume tocmai ce îți spusese că nu ești îndeajuns. Dar eu am știut să nu mă bag. Am învățat că atunci când ai de-a face cu adolescenți, mai puține întrebări duc la mai multe răspunsuri. Însă această înțelepciune nu m-a oprit din a-mi dori să te iau în brațe și să te protejez sau să mă întreb ce ți-a schimbat starea de bine.
Citește continuarea pe Qbebe: https://bit.ly/3ARifh8
