Barbara Fredrickson, profesor de psihologie la Universitatea din Carolina de Nord, a testat impactul emotiilor pozitive asupra creierului prin intermediul unui mic experiment. Ea si-a impartit subiectii in cinci grupuri, apoi i-a pus sa urmareasca videoclipuri diferite.
Impartirea pe grupuri
Participantii din primele doua grupuri au privit videoclipuri ce generau emotii pozitive. Primul grup a privit imagini care dadeau un sentiment de bucurie. Grupul 2 a privit imagini ce dadeau un sentiment de multumire/satisfactie.
Grupul trei a fost cel de control. Oamenii de aici au fost expusi la imagini neutre care nu produceau niciun fel de emotii.
Ultimelor doua grupuri li s-au aratat videoclipuri ce generau emotii negative. Membrii grupului patru au privit filmulete ce generau sentimente de teama, iar grupul 5 a fost expus la imagini ce creau sentimente de furie.
Rezultatele
Apoi, fiecare participant a fost rugat sa se imagineze intr-o zituatie similara in care s-ar lasa cuprins de acele sentimente si apoi sa scrie pe o foaie de hartie ce ar face. Fiecarui subiect i s-a inmanat o foaie de hartie care incepea cu: „Mi-ar place sa…”
Participantii expusi la sentimentele de teama si furie au scris cele mai scurte raspunsuri. In schimb, persoanele din primele doua grupuri au descris un numar mai mare de actiuni pe care le-ar demara, chiar mai multe si decat cei din grupul 3.
Cu alte cuvinte, cand experimentezi emotii pozitive precum bucurie, dragoste, satisfactie vei vedea ca ai la dispozitie mai multe posibilitati. Ceea ce inseamna ca emotiile pozitive iti largesc perspectivele si iti deschid mintea la mai multe optiuni.
Insa acesta a fost doar inceputul. Adevaratul impact al gandiri pozitive…
Cum gandirea pozitiva iti creeaza mai multe abilitati
Beneficiile emotiilor pozitive nu se incheie dupa cateva clipe de sentimente de bine. De fapt, cel mai mare beneficiu al emotiilor pozitive este imbunatatirea abilitatii de a crea noi indemanari si dezvolta noi resurse pe care sa le folosesti mai tarziu, in viata.
Spre exemplu, un copil care se joaca leapsa cu prietenii sai alearga si face schimbari bruste de directie dezvolta indemanarea de a se misca in forta (o abilitate fizica), indemanarea de a colabora si comunica cu echipa (abilitate sociala) si dibacia de a explora si examina lumea din jur (abilitate creativa). In acest fel, emotiile pozitive ale jocului si bucuriei determina copilul sa dezvolte abilitati valoroase ce il ajuta in viata de zi cu zi.
Aceste indemanari dureaza mult mai mult decat emotiile care le-au initiat. Peste ani, pe fundatia miscarilor atletice, copilul ar puea deveni un sportiv renumit, sau abilitatile de comunicare l-ar putea ajuta sa devina un om de afaceri de succes. Fericirea care a dus la explorarea si crearea de noi abilitati a disparut de mult, insa aceste indemanari dainuie si acum.
Fredrickson spune despre aceste emotii pozitive ca ti-au largit perspectiva si abilitatea de a-ti deschide mintea, ceea ce te ajuta sa dezvolti nou indemanari si sa gasesti nou resurse care se vor dovedi valoroase mai tarziu.
Iar emotiile negative fac contrariul. De ce?
Pentru ca dezvoltarea de noi abilitati folositoare in viitor sunt irelevante acum cand exista o amenintare sau un pericol imediat (precum intalnirea cu ursul).
Iar acum vine cea mai importanta intrebare: Daca gandirea pozitiva este atat de folositoare pentru dezvoltarea de noi abilitati ce poti face sa ramai intr-o stare de spirit pozitiva?
Sursa: huffingtonpost.com
