Doar o mama rea si cruda poate fi capabila de o atitudine indiferenta…Nu-ti imaginezi ca ti-ai putea lasa copilul sa planga fara sa il consolezi, fara sa il iei in brate. Sa nu actionezi in niciun fel. Pur si simplu sa il ignori. Nici nu eu as fi crezut ca se poate. Dar iata ca este posibil. Si nu doar atat, esti si tu in stare de asta.
Nimeni nu isi doreste ca bebelusul sau sa fie trist. Mai ales o mama. Dar sa iti inveti copilul sa adoarma singur noaptea si sa stea linistit pana dimineata presupune aproape intotdeauna un plans isteric si o tristete concomitenta, dar temporara. Sunt voci care sustin ca o astfel de abordare cauzeaza probleme psihologice iremediabile.
Exista nenumarate forme de antrenament pentru somn, dar indiferent cum incerci sa te ascunzi dupa cuvinte, lucrurile vor sta in esenta in modul urmator: cand ora de culcare se apropie iti iei bebelusul adormit dar inca treaz si il asezi in patut. Apoi pleci din camera. Si nu te intorci timp de 12 ore. Indiferent cat de mult tipa. Indiferent de cat de mult plange. Indiferent.
Pentru mamele care nu au atat de mult sange rece, exista si metode mai blande. Dar oricare tehnica alegi, fii sigura ca vor exista lacrimi – ale tale si ale copilului tau.
Niciun subiect nu reuseste sa scindeze parintii, medicii pediatri si expertii in cresterea copilului la fel ca antrenamentul pentru somn. In forumurile si grupurile online, mamele si tatii care recunosc ca le-au ingaduit bebelusilor sa planga pana au adormit, de obicei ghidati de una sau mai multe carti din domeniu, sunt discreditati. De fapt, le este turnata cenusa in cap. Apoi smoala. Si sunt alungati cu pietre. Ati cam inteles ideea.
Dar dovezi recente care rezulta dintr-un studiu mic dar important desfasurat in Australia, care a masurat nivelurile hormonului de stres cortizol din saliva a doua grupuri de bebelusi cu probleme de somn care au beneficiat de o forma de antrenament de somn – si un grup de control care nu a beneficiat. Cercetatorii au descoperit ca bebelusii antrenati sa adoarma singuri au fost, de fapt, mai putin stresati decat cei din grupul de control. Iar la un an dupa studiul initial, parintii acestor bebelus nu au raportat vreo problema de atasament sau comportamentala, comparativ cu parintii bebelusilor din grupul de control.
Citeste mai multe pe Qbebe.ro.
Acum sunt citite aceste articole
