Sunt multi parinti considera ca o critica constructiva este mereu binevenita si ca ii va ajuta pe copii sa nu mai lase hainele pe podea, sa dea o mana de ajutor prin casa la treburile gospodaresti, sa nu mai intarzie seara, acasa, sa stea mai putin la calculator si mai mult la lectii etc. Totusi, cand ajung sa aiba copii la varsta adolescentei isi dau seama ca aceasta critica constructiva nu este deloc constructiva si nu ajuta la mare lucru. Ci, dimpotriva, creste incapatanarea copiilor, ii indeparteaza de parinti si ii fac sa aiba reactii exagerate ceea ce ii eneveaza pe parinti care, la randul lor, inaspresc critica.
Intr-un studiu publicat in jurnalul american Social Cognitive and Affective Neuroscience, cercetatorii de la Universitatea din Pittsburgh au incercat sa gaseasca legatura dintre critica si comportamentul adolescentilor. Eu au studiat reactia adolescentelor la criticile mamelor. In timpul studiului au fost scanate creierele fetelor in timp ce ascultau doua tipuri de stimuli: unul – critica, altul comentarii neutre venite din partea mamelor lor.
Astfel s-a descoperit ca in timp ce ascultau criticile mamelor, s-a inregistrat o activitate cerebrala intensa in mai multe zone ale creierului responsabile cu emotiile de tip negativ. Concomitent s-a inregistrat o scadere a activitatii cerebrale in zonele care tempereaza emotiile. Desi studiul lasa in urma multe semne de intrebare, el este considerat un punct de inceput foarte important in ceea ce priveste reactia copiilor la criticile adultilor. Stimulii negativi sunt perceputi in creier ca amenintari si, ca atare, acesta produce trei tipuri de reactii – lupta, fuga, blocaj – , cu scopul de a apara corpul.
