Educaţie copii: Cum să gestionezi crizele emoţionale ale copiilor mici - Sfatulparintilor.ro
Ultimele

Educaţie copii: Cum să gestionezi crizele emoţionale ale copiilor mici

Sfatulparintilor » Preșcolari » Comportament și dezvoltare » Educaţie copii: Cum să gestionezi crizele emoţionale ale copiilor mici

Educaţia copiilor este un capitol foarte sensibil pentru părinţi. Pana la 4 ani, mulţi copii traversează crizele emoţionale, ceea ce specialiştii străini numesc “tantrums”, acele manifestari în care tu ca părinte pari că nu mai ştii cum să procedezi să o scoţi la capăt, să îi restabileşti starea emoţională stabilă, să înţelegi ce vrea, să reuşeşti să îl şi educi, dar şi să menţii şi relaţia bună cu copilul tău.

Iată sfaturi ale specialistilor care vă vor fi de folos în a educa copiii pentru rezolvarea celei mai des întâlnite provocări de părinte şi probleme de comportament ale celor mici: crizele emoţionale.

 

Mai rari părinţii care să nu se fi confruntat cu un asemenea episod: tăvălit pe jos, dat din picioare, lovituri de pumni, ţipete. Ele denotă faptul că cel mic se află pe un teren emoţional teribil de instabil. Specialiştii spun că 60-80% dintre copiii de 1-3 ani au astfel de crize emoţionale cel puţin o dată pe săptămână. Iar 20% dintre copiii de aceeaşi vârstă le experimentează zilnic. În unele cazuri, acest comportament se poate prelungi până la 4 ani. După această vârstă majoritatea crizelor ar trebui să se oprească sau măcar să se rărească substanţial.

De ce se întâmplă? Majoritatea crizelor emoţionale are ca substrat o frustrare, însă vocabularul lor nu le permite să articuleze ce-i deranjează. Mai mult, ei nu au încă dezvoltată capacitatea de a controla fiecare impuls emoţional. Practic, copiilor le este imposibil să nu-şi arate frustările care, în cazul lor, se manifestă fizic. De ce să fie frustrat copilul meu?, te poţi întreba pe bună dreptate. Este firesc. Începând cu  2 ani (deseori chiar de la 1 an si jumătate) copilul descoperă lumea din jurul său cu tot ce conţine ea, prin cele 5 simţuri ale sale. Încep să îi apară dorinţele. De cele mai multe ori, la ce copilul îşi doreşte primeşte răspunsul negativ al părinţilor. Uneori e normal să i se spună “nu”. Doar nu putem fi de acord cu o fetiţă de 2 ani si 3 luni care doreşte să zboare la marginea balconului ca Tinker Bell sau cu un băieţel care chiar crede că nu doar Spiderman se poate agăţa de pereţii blocului ci şi el. Iar lanţul de interdicţii îl frustrează pe copil.

Citeste continuarea: 1 2 3

Data articol: 11/02/2017