Ai un copil plângăcios? Iată cum îl dezveţi

06 octombrie 2017, , Vizualizări: ...
sfatulparintilor.ro - Ai un copil plângăcios? Iată cum îl dezveţi

Nu e părinte care să nu se confrunte cu această problemă în educaţia copiilor lor. Recunoaşteţi descrierea: voce nazală, scâncete prelungite, gesturi dramatice, plâns fals. Mamii/tatiiii, te rooog, vreaaauu la deseenneeeee! Nu vreeeeau la culcaaaareeeee! Vreaaaau maşinuţaaaaa! Şi exemplele pot continua.

 

Totul pentru a impresiona cât mai mult posibil.

 

 

 

Educaţie copii: De ce se întâmplă?

Acest comportament apare, de regulă, în jurul vârstei de 3 ani şi se manifestă după o criză de tantrum, când copilul vede că nu a avut “succes”. Şi cu cât vocabularul este mai dezvoltat, cu atât copilul se va folosi mai bine de el.

Ca şi în cazul crizelor de tantrum, acest comportament “plângăcios” şi tânguitor are la bază o frustrare. Chiar dacă reuşeşte să se controleze şi să nu se arunce pe jos, copilul încă nu reuşeşte să formuleze o cerere logică. Şi pentru că nu ştiu să jongleze cu cuvintele, copilul recurge la ceea ce ştia el că are succes încă de când era bebeluş: plânsul. Ştim cu toţii că atunci când le este foame, sete, când sunt obosiţi sau agitaţi, bebeluşii plâng. Acesta este semnalul lor de alarmă, modul lor de a le comunica părinţilor că nu sunt în regulă. Iar această tactică este adoptată şi când sunt mai mari, pentru a capta atenţia totală a părinţilor.

 

 

Educaţie copii: Ce e de făcut?

Chiar dacă ai înţeles ce vrea, nu este indicat să-i faci pe plac. Asta ar însemna că îi accepţi şi chiar recompensezi comportamentul. În schimb, te poţi duce la copil, îl îmbrăţişezi şi-i spui: “Văd că eşti foarte supărat!”, iar când se calmează îi spui “Te rog să-mi spui ce vrei pe un ton pe care să-l înţeleg. Dacă scânceşti aşa, nu îmi dau seama ce vrei. Nu îneţeleg cuvintele şi nu te pot ajuta!”.

În cazul în care copilul continuă pe acelaşi ton plângăcios, îi poţi spune “Chiar nu înţeleg ce spui, te rog să vii la mine când eşti pregătit să vorbeşti normal”. Îi întorci spatele şi pleci. În acest moment este posibil să intervină o criză de tantrum sau să se prelungească plânsul. Iar dacă cedezi în acest moment îi poţi transmite că va avea succes dacă va plânge mai mult şi mai tare.

Dacă rămâi ferm pe poziţii, cu timpul se va dezvăţa.

 

 

 

Voi v-aţi confruntat cu astfel de situaţii? Cum aţi trecut peste ele? Experienţa voastră le poate fi de folos şi celorlalţi părinţi. Aşteptăm, ca de obicei, părerile voastre.

Cuvinte cheie: , , , , ,

Loading...
Scrie și tu
Nu necesită conectare click aici pentru toate intrebarile
Aboneaza-te
la Newsletter-ul zilnic
Primeste pe mail noutatile Sfatulparintilor.ro

Recomandări

Cele mai noi

Vezi cele mai noi 100 de articole

Cele mai citite din categorie

Comentarii (11)

  1. melancolia spune:

    din experienta proprie spun ca si noi parintii formam copii plangaciosi,prin rasfat si alintare,toate trebuie oferite cu masura,totul se educa se modeleaza,la copii

  2. daniela-86 spune:

    sunt parinti care cad in „capcana” copilului numai ca sa nu il mai auda ca plange sau alte(in mare parte parinti sunt de vina)

  3. celina74 spune:

    Un articol interesant pentru mine…as spune ca eu am cel mai plangacios copil dintre toti…plange ca ratez o reclama la jucarii …plange cand o schimb de haine ….plange daca nu inteleg ce spune ….plange daca ii completez eu o fraza pe care nu reuseste sa o termine ( nu gaseste cuvantul potrivit si se chinuie sa se faca inteleasa )…plange daca ii atrag atentia ca nu e bine ce face…….de curand am facut un pact amandoua , nu mai tipam si nu mai plangem…vorbim calm , vad ca de 2 zile s-a mai potolit……..ajunsesem sa inchid geamul la camera ca sa nu o mai auda vecinii cum plange , si pana la urma mai si cedam sanjului ei doar sa taca …mi-e teama sa nu zica vecinii ca o maltratez de plange asa…am si casa mica si se aude tot pe holul blocului , chiar si cand vorbim .

  4. Cam spune:

    Fiecare copil este dator sa incerce sa-si atinga dorintele, si consider asta ca un lucru bun, este bine sa experimenteze cat mai multe variante, pentru ca asta il va ajuta cand va fi adult sa fie perseverent, acum se formeaza perseverenta si daca nu adoptam o tactica buna vom creea un adult fara prea multa vointa proprie usor de manipulat, pentru ca ne-am dorit sa fim niste parinti linistiti . Daca un copil primeste odata prin plans lucrul dorit si altadata nu , se va intreba de ce si va fi mai atent la ce a determinat asta ( a-ti observat ca nu fac la fel cu toti membrii familiei, poate pacalesc bunicii dar nu parintii sau fratii mai mari), daca il va primii ca o reconpensa fara sa-l ceara sau in urma unei atitudini bune de exprimare a dorintei, modul sau de a cere se va schimba si va incepe sa anticipeze reusita demersului sau in functie de modul in care cere. Se poate intampla insa ca el sa aiba de fapt nevoie de un gest de afectiune sau sa-si doreasca sa fie aproape de cei cer i-o pot oferii (plange cand pleaca de bunici , de la prieteni). Fiecare refuz poate avea in spate o temere sau o frica si de aceea reactia parintelui trebuie sa fie pozitiva si calma (vom vedea si maine desene, te poti juca si maine cu siguranta) si uite asa va invata ca dorintele se implinesc si cu rabdare si cu sacrificii dar pentru asta noi parintii trebuie sa depunem eforturi mari .

  5. lorela02 spune:

    Si Alex al meu e pnagacios, incerc sa il iau cu vorba buna, sa se calmeze si daca vad ca nu tine il ignor. Tati al lui din potriva, ii face totul pe plac numai sa nu il auda. Multumim de sfaturi

  6. anadragos spune:

    e bun subiectul acesta…dar e f greu de aplicat…

  7. at_iulia spune:

    plansul fals imi e tare cunoscut :)), dar il ignor sincer, am invatat ca daca il ignor ii trece mai repede si taicaso la fel…suntem pe o lungime, de multe ori ma cauta dupa ce il certa tati , dar nu ma las 🙂

  8. RoxanaRoxana spune:

    multumesc lui dumnezeu ca nu am avut probleme la nici un copil

  9. mirabela spune:

    rasfat rasfat!!!! sunt doar cuvinte rostite asa. eu am 2 baieti, cel mic este mult mai rau decat cel mare si mai plangacios, diferenta dintre ei este de 1 an si 8 luni, si cel mare a fost mai rasfatat decat cel mic.
    cel mic si daca tuseste putin, plange si urla 30 minute, chiar daca il bagi in seama sau daca nu-l bagi in seama

  10. Corina spune:

    Nu am avut parte de copil plangacios.

  11. mery15 spune:

    Da rasfatata bine spus, un copil trebuie sa il mai si rasfeti dar fata noastra chiar isi face de cap rau de tot .Daca nu facem ce zice ea e teroare, noroc ca eu si tata suntem pe aceeasi lungime de unda cum a spus si Iulia dar e ff greu sa aplici unele metode cu ea. Este un copil ambitios dar in acelas timp si desteapta, stie cum sa te invarta pe degete la doar 4 ani.

Comenteaza

Nume (obligatoriu)

Mail (nu va fi facut public) (obligatoriu)

Website

Meniu