Înălțarea Domnului: 21 mai 2026 – Tradiții, obiceiuri, superstiții. Rugăciune PUTERNICĂ de Înălțare. Face minuni!

Potrivit credinței ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc Înălțarea Domnului. Se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paști, iar salutul este „Hristos S-a înălțat! – Adevărat S-a înălțat!”.

Se spune că, după Înviere, Iisus S-a mai arătat o dată ucenicilor Săi, pe Muntele Măslinilor, încredințându-i de puterea Sa și dându-le ultimele învățături. El a mâncat alături de ucenici, așa cum făcuse odinioară. După 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfânt avea să Se pogoare peste ei, dăruindu-le putere și înțelepciune divină pentru a merge în lume și pentru a transmite Cuvântul lui Dumnezeu. În Biblie, acesta este momentul în care se anunță a doua venire a lui Iisus, întocmai ca și Înălțarea, având la dreapta și la stânga doi îngeri mari și luminoși.

Citește aici Acatistul Înălțării Domnului!

În această sfântă zi de Înălțarea Domnului, în unele zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării. În alte zone, fetele și feciorii se duc în pădure să culeagă frunze de alun, cu care fac vrăji de dragoste sau pe care le folosesc drept plante tămăduitoare.

Se zice că Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțarea Domnului, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi și ajung direct în Rai.

De Înălțarea Domnului se fac pomeni și se împart pentru morți, în special brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean.

Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

O vorbă din bătrâni spune că, pentru a avea recoltă bogată, semănăturile se fac până în ziua de Înălțare.

Rugăciune PUTERNICĂ de Înălțarea Domnului. Face minuni!

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-Te din înălțimile cerești pentru mântuirea noastră și hrănindu-Te cu bucurie duhovnicească în sfintele și prealuminoasele zile ale Învierii Tale pământești, Te-ai înălțat cu slavă de la noi la ceruri și ai șezut la dreapta lui Dumnezeu și Tatălui!

În această senină și atotluminoasă zi a Dumnezeieștii Tale Înălțări la ceruri, pământul prăznuiește și saltă. Cerul se bucură astăzi de Înălțarea Ziditorului făpturii. Oamenii slavoslovesc neîncetat, văzând firea noastră cea rătăcită și căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată și înălțată la ceruri.

Îngerii se veselesc zicând: Cine este Acesta, Care a venit cu slavă puternic în lupte și tare în războaie? Acesta este cu adevărat Împăratul Slavei? Învrednicește-ne și pe noi, neputincioșii, care gândim încă la cele pământești și săvârșim neîncetat cele plăcute trupului, să cugetăm la înfricoșătoarea Ta Înălțare la cer.

Grijile cele trupești și cele lumești să le lepădăm și, împreună cu Apostolii Tăi, să privim acum la cer. Și cu toată inima și cu tot cugetul nostru să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălașul nostru. Iar aici, pe pământ, suntem numai străini și călători, plecați din casa Părintească în țara îndepărtată a păcatului.

Pentru aceasta Te rugăm cu osârdie, Doamne, ca, prin preaslăvita Înălțarea Ta, să însuflețești conștiința noastră. Să ne scoți din robia acestui trup și a acestei lumi păcătoase și să ne învrednicești să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământești.

Că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci Ție, Domnului și Dumnezeului nostru, să-Ți slujim și să lucrăm, până când, dezlegându-ne de legăturile trupului și trecând vămile văzduhului, să dobândim cereștile Tale locașuri, unde, stând de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii și îngerii și cu toți Sfinții, vom proslăvi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor!

Amin.

foto: Depositphotos.com