Buna seara…am si eu o problema daca o pot numi asa. Eu si sotul meu suntem de aceeasi varsta, 26 de ani si suntem casatoriti de 1 an de zile. Ne-am casatorit din dragoste adevarata, tinem foarte mult unul la celalalt, ne intelegem foarte bine, dar cand ine vorba de parintii lui (de socri) totul se schimba…. de exemplu daca avem planuri ca ziua urmatoare sa mergem undeva, la parintii mei, sau pur si simplu la o plimbare, un film, si parintii lui ii cer ajutorul intr-o chestie banala (sa mearga sa ii ajute la batut covoare) el face in asa fel incat sa ii ajute pe ai lui prima data dupa care ne putem prelua planurile in continuare… toti banutii munciti pana la aceasta varsta i-a dat familiei lui (a fost plecat in strainatate, a venit cu masina de acolo pe care i-a cedat-o si aceea lor)… Nu a realizat nimic… il iubesc foarte mult dar cand vad cum pune problema simt ca nu mai pot… De ce nu intelege ca acum noi suntem o familie, noi suntem pe locul 1, apoi restul??? Inainte de casatorie i-am spus ca nu sunt de acord cu apucaturile lui si mi-a promis ca dupa ce se casatoreste nu o sa mai priveasca lucrurile asa, dar se pare ca lucrurile nu stau asa. Cu toate ca suntem casatoriti si fiecare la casele lor tot ii cer banii imprumut si servicii pe care uita se ni le mai onoreze…Nu sunt o femeie rea dar m-am saturat sa ne lasam prioritatile aproape tot timpul pt parintii lui….simt ca cedez psihic.
