Am citit articolul dvs.despre minciuna si am hotarat sa va adresez si eu o intrebare.Desigur hotararea vine dintr-o dilema pe care n-o pot dezlega singura, iar cel care ar trebui sa ma ajute, nu paraseste spatiul de confort personal(o alta motivatie nu am gasit) din care rosteste cuvantul : minciuna.
Intrebarea ar fi, daca poate fi considerata mincinoasa o persoana care nu pune pe masa trecutul sau(care mai implica si trecutul copilului sau), la prima intalnire(in total au fost doar trei intalniri in 6 luni si vorbit zilnic la telefon-celalalt locuieste in strainatate)?…cred ca pare o intrebare retorica…eu cred ca nu este minciuna; poate fi considerata mincinoasa acea persoana, careia i se pun intrebari insistente despre trecutul sau( trecut despre care nu vorbeste niciodata cu nimeni, pentru ca a fost traumatizant), intrebari la care da raspunsuri colaterale, tocmai pentru ca are credinta ca trecutul sau si al copilului sau o priveste pe sine(si in plus nu vrea sa-l retraiasca povestindu-l)?
Desigur, la un moment dat, cand a crezut ca a cunoscut persoana, ca poate sa-i impartaseasca povestea sa de viata, fiind sincera si povestindu-si traumele, trecutul sau, concluzia celuilalt a fost : minciuna.Motivul invocat de el este acela ca la inceput ea a incercat sa ascunda acest trecut.
Incerc sa inteleg mecanismul acestei concluzii…el, barbatul, a trait intr-o casnicie de 28 de ani care tocmai s-a incheiat si in care afirma ca a fost mintit.Desigur ca traieste aceasta trauma, pe care o ia drept principiu-nu mai vrea sa fie mintit… va depasi vreodata aceasta trauma, daca a transformat-o in principiu?
Mesaj special ingeri aprilie 2026, luna sfintelor sarbatori de Pasti, pentru zodia ta
Semne de belșug pentru aceste zodii în aprilie! Vezi dacă și tu atragi bani și oportunități
Ce spune vârsta ta actuală despre lecția karmică pe care ar fi bine să o înveți
