Cat si ce incape in sufletul unui copil ?
Am intalnit de curand o mamica suparata ca baietelul ei in varsta de 6 ani nu se incadreaza in program, nu se obisnuieste cu programul , se joaca in timpul orei si se astepta sa-i spunem noi care este butonul de telecomanda pentru a-l struni pe copil. In sufletul unui copil incape o lume intrega, sa nu uitam ca el vine deja din Imparatia lui Dumnezeu, el vine cu un scop in familia noastra, sa ne invete rabdarea , iubirea, iertarea, gingasia , optimismul, iar noi dorim sa-l incadram intr-un sistem imperfect „scolar” , cu educatori care au parte de multe surprize zilnic, de scris hartoage, are parte de un tata cu care vorbeste pe facebook sau pe mail pentru ca sa-l intretina este nevoit sa lucreze departe si el ,, el ,, micutul are nevoie decat de afactiunea noastra.Cum credeti ca reactioneaza ? Cum se manifesta ? Se simte nedreptatit dar nu stie sa exprime asta in cuvinte, se simte neinteles , dar prin acest comportament al lui da dovada ca nu se incadreaza intr-un tipar, creat de cine ? de marea majoritate. Atunci cand am facut cunostinta cu el , am vazut niste ochi de smarald, un ten de cristal si atata bucurie, pasiune, dragoste neimpartasita.. Stiti dragi parinti ca sistemele de invatamant vin si pleaca, profesorii si educatorii vin si pleaca, dar copilul s-ar putea sa nu uite cum era la scoala. El este un copil normal intr-o lume anormala, cum s-ar putea adapta ? Cu totii avem nevoie de afectiune, de iubire, un rezervor nesecat , dar cand avem timp sa-l darium ? Suntem prea ocupati ? Nu avem timp ? Ce-ar fi ca intr-o buna zi sa acceptam ca ei, copii nostri au venit aici sa ne invete ei pe noi si nu invers, ca ei sunt maestri nostri.